În fapt esenţială este pentru
oamenii puterii politice împiedicarea filosofării.
Vierii ştiind că o nouă filosofie
înseamnă o nouă centrare a creaţiilor omeneşti în jurul unei
noi valori supreme, sunt formaţi să reacţioneze la orice nouă
creaţie filosofică. Porcii politici se reped să rupă mărgelele
cu ferocitate.
Paraziţii sociali denumiţi
actualmente oameni politici capitalişti ştiind că nici o filosofie
nu apare în lume fără să se filozofeze, după atacarea omului
filosof atacă activitatea de filosofare.
Activitate de filosofare este normal
cel mai bine efectuată de filosof adică de omul care s-a pregătit
temeinic şi îndelung pentru a filosofa.
În societatea umană însă filosofia
nu apare pentru că vrea un filosof sau altul să o facă.Oamenii în societate au nevoie de
filosofie, au nevoie cel puţin periodic de o centrare în mulţimea
evenimentelor vieţii, au nevoie să îşi reconsidere scopul vieţii
şi drumul spre scop. Din această cauză apare motivarea filosofării
şi atunci încep a filosofa în mod natural fără să ştie şi
fără să aibe nevoia de a şti dacă s-a mai filosofat până la
ei.
Puturoşii vieri politici ştiu despre această nevoie naturală a oamenilor şi iau măsuri pentru ca din faşă filosofarea să nu se
desfăşoare nici chiar în forma naturală spontană care îi apare
unei persoane obişnuite. Vierii politici acţionează bazal
atacând la nivelul procesului de motivare. Aici trebuie să precizez
că în fapt procesul psihic primordial este motivarea toate
celelalte find procese instrumentale şi de reglare. Actualii vieri
politici sunt informaţi de stăpânii lor occidentali care sunt
specialşti în manipulare psihologică şi atacă însuşi procesul
de motivare filosofică pentru a curma filosofarea de la rădăcină
declanşând o zombificare filosofică.
Printre procedurile lor de zombificare
a filosofării precizăm:
Denaturarea motivaţiei filosofării;
Substituirea motivaţiei filosofării
cu motivaţii minore;
Substituirea operaţiilor de filosofare
cu operaţii de altă natură:
Desfiinţarea cunoaşterii filosofice
prin substituirea lor cu operaţii de cunoaştere
comună sau
ştiinţifică specială sau cu operaţiuni cognitive de tip
religios;
Împiedicarea verificării cognitive a
ideilor filosofice prin experimentare;
Substituirea acţiunii de anvergură
filosofică cu acţiuni minore;
Împiedicarea verificării valorii
normelor filosofice prin aplicarea lor în viaţă;
Substituirea trăirii filosofice cu
trăiri artistice sau cu trăiri organice;
Împiedicarea experienţierii
trăirilor filosofice;
Destructurarea ierarhiei sistemului
motivaţional spiritual;
Substituirea scopurilor filosofice cu
scopuri corespunzătoare altor motivaţii;
Subminarea încrederii în motivaţiile
filosofice.
