Postare prezentată

NASUL TV PRELUAT OSTIL

2017/03/31

Definiții limbologice-probleme limbistice


DEX 2009

PSÍHIC, -Ă, psihici, -ce, , 1. Structură sufletească proprie unui individ. 2. Care aparține psihicului (1), privitor la psihic. – Din psychisch, psychique.
https://dexonline.ro/definitie/psihic

Definitorul 1:

1. Structura este o mulțime de relații stabilite între anumite entități.
Care sunt acele entități între care s-au stabilit relațiile?
Care sunt acele relații?
Autorul comunică una și se referă la alta. Aceasta în logică se numește încălcarea în gândire a principiului identității.

2. Termenul ,, sufletească” nu este permis în definitor deoarece tot în limba română ,,psihic” semnifică și suflet și pentru călogicienii au descoperit că definirea circulară nu sporește știința.

3. Trebuie să înțelegem din definitor că unui grup de indivizi nu îi poate fi proprie o structură sufletească.

4. Termenul de structură face parte dintr-un grup de cuvinte privitoare la sistem:

a. Sistemul este mulțimea elementelor legate între ele printr-o structură prin una sau mai multe funcții care asigură o funcție generală sistemului în existență.
i. Compoziția este mulțimea elementelor sistemului;
ii. Funcțiile elementelor sunt rolurile elementelor în realizarea funcției generale a sistemului;
iii. Structura este mulțimea relațiilor dintre elemente determinate de rolurile elementelor;
iv. Funcția generală a sistemului este temeiul existenței sistemului sau rolul săi în existență;
v. Sistemul este întregul care depășește prin funcție și proprietăți toate părțile sale: compoziție, structură, funcții interne.


Definitorul 2


1. Ce este acela ,,care”?

2. Aici se presupune că în limba română se încalcă principiul gândirii logice numit principiul respectării identității oricărui lucru: orice entitate este identică cu ea însăși și numai cu ea însăși.

3. Aparține unui sistem care se numește ,,psihic” sau aparține unei proprietăți desemnate prin termenul ,, psihic”? Limbologii români au mâncat pâinea poporului degeaba dar definirea riguroasă a termenilor nu au dat-o. Care este cauza?



Migrant Crisis Shocking Footage - Calais Chaos, Germans Clash w/ Refugees

2017/03/30

SRI-ul e cu noi !

Lege capitalistă antiromânească

Capitaliștii acționează consecvent împotriva poporului român. Acum continuă acțiunea de sabotare a activității energetice pe baza  legilor uraniului începută din anii precedenți.

Muncitorii de la mine au ajuns să facă greva foamei în mjlocul Bucureștilor în fața guvernului pentru că Centrala nuclearo-electrică  de la Cernavodă nu vrea să le mai cumpere uraniul muncitorilor ca să îl cumpere de la canadieni. Pe de altă parte după lege producătorii de uraniu din România nu au voie să vândă uraniu decât centralei Cernavodă. Făcătură este tipic capitalistă adică sabotaj antiromânesc. Același procedeu l-au folosit și în cazul aurului.

Anul trecut au mai venit muncitorii  în București. Ceea ce este interesant este că protestatarii bucureșteni vin să protesteze în favoarea ocupanților țării dar nu se aliază cu muncitorii români atunci când au probleme. E bun ciolanul capitalist dar nu se știe cât va ține pentru că o parte a românilor nu mai vor să fie conduși de la București. 

Mai jos prezentăm câteva imagini cu muncitorii care protestează pentru acitivitatea noastră populară, mineritul și energia electrică pe baza uraniului.

Era normal ca așa-numitele partide și grupuri de stânga să sprijine mucitorii pentru că cererile lor sunt legitime. Numai că știm și noi de cine sunt conduse grupurile socialiste în România. Ele sunt conduse de cei care vor să anihileze orice mișcare cinstită a românilor. Asasinii sunt printre noi. Sunt prietenii noștri capitaliști aducători de democrație chimizată cu miros pestilențial de ghetou niuiorchez și londonez. Lo le place maidanul antirusesc nu lupta mincitorească pentru salvarea poporului român.
























ACȚIUNEA PENTRU ELIBERAREA ROMÂNIEI



ACŢIUNEA PENTRU ELIBERAREA ROMÂNIEI

- AER -
niei
PROCLAMAŢIA DE LA BUCUREŞTI
25 martie 2017

Noi, membrii Acţiunii pentru Eliberarea Româniai (AER)

Constatând că România a devenit o colonie a corporaţiilor transnaţionale, în care românii au fost aduşi la starea de sclavi, ca urmare a deciziilor şi acţiunilor nefaste ale celor instalaţi la conducerea Ţării prin lovitura de stat din decembrie 1989,



ACŢIUNEA PENTRU ELIBERAREA ROMÂNIEI
- AER -

PROCLAMAŢIA DE LA BUCUREŞTI
25 martie 2017

Noi, membrii Acţiunii pentru Eliberarea Româniai (AER)

Constatând că România a devenit o colonie a corporaţiilor transnaţionale, în care românii au fost aduşi la starea de sclavi, ca urmare a deciziilor şi acţiunilor nefaste ale celor instalaţi la conducerea Ţării prin lovitura de stat din decembrie 1989,
Având încredere în capacitatea poporului român de a-şi uni eforturile într-o amplă mişcare naţională de eliberare,
Cheamăm pe toţi românii de bună credinţă să ni se alăture în lupta pentru punerea în aplicare a următorului Program de Reconstrucţie a României:

Preambul.

Cu resursele naturale, umane şi de capital pe care le aveam la sfârşitul anului 1989, astăzi, am fi avut un nivel de trai egal cu cel pe care îl au popoarele avansate ale Europei. Salariile şi pensiile noastre ar fi fost de cel puţin cinci ori mai mari

Am fi ajuns un popor prosper şi demn dacă politicienii nu ne-ar fi furat Ţara şi nu ar fi vândut-o străinilor, care, devenind proprietarii capitalului, ne-au transformat în sclavii lor.

Suntem singura ţară din Europa în care străinii controlează 90% din capitalul utilizat pe teritoriul naţional.

Suntem singura ţară din Europa în care străinii au devenit proprietari asupra a peste jumătate din terenurile agricole şi silvice ale Ţării.

Suntem singura ţară din Europa în care muncii îi revine numai o treime din PIB, restul, de două treimi, întrând în buzunarele şi conturile celor care au devenit proprietarii capitalului, prin megahoţiile numite privatizări şi retrocedări.

Suntem singura ţară din Europa în care oligarhii scot din ţară mai mult de jumătate din avuţia pe care o creem.

Suntem singura ţară din Europa în care serviciul datoriei externe, adică ratele şi dobânzile la împrumuturile în valută, reprezintă mai mult de o treime din PIB. Mai mult de 50 de miliarde de euro pe an.

Suntem singura ţară din Europa în care veniturile bugetului public reprezintă mai puţin de o treime din PIB, ceea ce face să fim ţara cu cele mai proaste servicii publice - educaţie, sănătate, apărare, ordine publică, gospodărirea localităţilor etc.

Suntem singura ţară din Europa în care jumătate din populaţia activă a plecat în lume, în căutarea unui loc de muncă. Ne mor mamele de dorul copiilor. Ne mor copiii de dorul mamelor.

Suntem singura ţară din Europa în care politicienii ne-au închis şi distrus spitalele. Ne mor bătrânii şi pruncii din cauza lipsei medicamentelor şi a serviciilor medicale.

Suntem singura ţară din Europa în care tinerele generaţii de români sunt educate pentru a deveni sclavii străinilor, în ţară şi în afara ei.

Suntem singura ţară din Europa în care numărul locuitorilor s-a redus cu peste 15%, în ultimii 27 de ani. Mult mai mult decât am pierdut în cele două războaie mondiale din secolul trecut.

Am putea continua cu descrierea acestui dezastru naţional.

Şi, totuşi, noi ştim că stă în puterea noastră să scoatem Ţara din prăpastia în care a fost împinsă. De-a-lungul istoriei, am fost în situaţii şi mai grele, din care am ieşit şi ne-am continuat drumul de popor învingător.

Iată, în cele ce urmează, principalele măsuri ale PROIECTULUI prin care putem să ne eliberăm ŢARA şi să o transformăm într-una prosperă şi demnă.

O Ţară a românilor liberi

1. Este liber numai cel care este stăpân pe mijloacele cu care îşi produce cele necesare traiului, pe capital. Cel lipsit de capital devine sclavul salariat al proprietarului capitalului.
Vrem să construim o societate clădită pe o economie în care proprietarii forţei de muncă să fie şi proprietari de capital.

2. Cei care deţin capitalul, puterea economică, deţin şi suveranitatea, adică puterea politică, puterea de a adopta şi impune legi, norme de convieţuire socială.
Vrem să construim o societate în care capitalul, puterea economică, să aparţină celor mulţi, poporului. Numai astfel poporul va deveni, cu adevărat, suveran (demos=popor; kratos=putere).

3. Atunci când capitalul este concentrat în proprietatea privată a unui număr mic de oameni, a unor oligarhi (oligos=puţini; arche=putere), aceştia, oligarhii, deţin şi suveranitatea, puterea de a adopta şi impune legi. O fac prin „reprezentaţii” aleşi prin farsa aşa-ziselor alegeri. Fac legi pentru ei, în dauna poporului, a celor mulţi..
Vrem să construim o societate în care poporul, deţinând puterea economică, va deţine şi suveranitatea, puterea politică, puterea de a adopta legi direct, prin referendum, nu numai prin reprezentanţi, dar şi puterea de ai demite.pe reprezentanţi atunci când aceştia îşi încalcă angajamentele.

4. Atunci când străinii devin proprietari asupra capitalului ei deţin şi puterea politică. Ei controlează şi statul. Şi serviciile secrete. Şi justiţia. Şi armata. Şi Guvernul. Şi Parlamentul. Şi pe Preşedintele Ţării. Tot.
Vrem să scoatem România din starea de colonie.
Vrem să construim o ŢARĂ în care capitalul să se afle în proprietatea românilor, astfel încât şi statul să intre sub controlul românilor şi să devină slujitorul lor.
Vrem să construim o ţară a românilor liberi.

Înlocuirea statului mafiot cu statul cetăţenesc.

5. Adoptarea unei noi Constituţii a României, care să redea poporului român suveranitatea naţională de care a fost deposedat prin Constituţia adoptată în anul 1991,  revizuită în anul 2003.

6. Îndepărtarea de la conducerea statului român a tuturor persoanelor care sunt responsabile de aducerea Ţării în actualul dezasatru economic, social, politic şi moral, a tuturor celor care au ocupat funcţii de conducere în statul român postdecembrist.

7. Trimiterea în judecată şi condamnarea cu închisoarea pe viaţă şi confiscarea întregii averi a tuturor celor care se fac vinovaţi de subminarea economiei naţionale şi de alte crime împotriva poporului român.

8. Promovarea la conducerea statului numai a unor români care s-au remarcat ca profesionişti competenţi şi ca luptători pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, pentru apărarea suveranităţii şi independenţei  României.

9. Societatea civilă va fi investită cu dreptul de a controla toate autorităţile statului şi autorităţile locale. Vor fi create Asociaţiile Comunitare, la nivelul tuturor localităţilor ţării, din care vor face parte toţi locuitorii cu drept de vot ai comunelor şi oraşelor şi care îşi vor crea organe de conducere locale, judeţene şi naţionale, conduse numai de persoane neangajate politic.

10. Eliberarea statului român de sub dominaţia serviciilor secrete. Statul român va avea un singur serviciu secret, cu mai multe departamente de specialitate, al cărui director va fi ales de popor şi îşi va desfăşura activitatea sub controlul Consiliului Naţional de Securitate şi al Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare. Serviciul Român de Informaţii nu va mai putea să desfăşoare alte activităţi în afara de cele prevăzute de Constituţie, nu va mai avea în subordine regii şi societăţi comerciale, nu va mai putea interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii ale statului şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat.

11. Reconstrucţia întregului sistem juridic al Ţării, pentru a fi pus în concordanţă cu Noua Constituţie.

12. Reconstrucţia statului român pe baza prevederilor Noii Constituţii şi a valorilor morale fundamentale ale civilizaţiei româneşti: credinţa în Dumnezeu; demnitatea; libertatea; dreptatea; adevărul; cinstea; onoarea; curajul; munca; spiritul de iniţiativă şi de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranţa; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor şi pentru ţară; neagresiunea şi neamestecul în treburile altor popoare.

13 Parlament unicameral, cu maxim 300 de membri.

14. Modificarea raportului între democraţia directă şi cea reprezentativă, prin transformarea referendumului în principala formă de  exercitare a suveranităţii poporului.

15. Cetăţenii vor putea adopta legi, prin referendum, prin care să completeze, să modifice, sau să abroge legile strâmbe adoptate de Parlament.

16. Orice persoană care candidează pentru ocuparea unei funcţii publice trebuie să prezinte elecoratului, în formă scrisă, contractul său electoral, în care va preciza ce va face pentru cei cărora le cere votul, în timpul mandatului său.

17. Persoanele care au fost condamnate pentru acte de corupţie nu vor mai putea ocupa nici o funcţie publică, pentru cel puţin zece ani de la data condamnării.

18. Nici un fel de imunitate. Politicianul care a încălcat legea va fi trimis în judecată şi condamnat la fel ca oricare alt cetăţean.

19. Toţi funcţionarii publici, aleşi sau numiţi, vor răspunde pentru prejudiciile provocate cetăţenilor prin deciziile şi acţiunile lor.

20. Nimeni nu va mai putea ocupa aceiaşi funcţie publică electivă pentru mai mult de două mandate. Durata mandatului pentru orice funcţie publică electivă va fi de 4 ani.
21. Toate autorităţile statului vor fi separate şi independente. Nici una nu va mai putea interveni în treburile celorlate.

22. Toţi conducătorii autorităţilor statului să poată fi demişi de popor, prin referendum, în cazul în care încalcă prevederile contractului electoral.

23. Republică prezidenţială, cu limitarea atribuţiilor Preşedintelui. Preşedintele României să nu mai poată numi nici judecători, nici procurori, nici membri în CNA, nici judecători la Curtea Constituţională. Să-i numească pe membrii Guvernului, pentru activitatea cărora să răspundă, în faţa poporului, care îl poate demite.

24. Parlamentul să nu mai numescă pe nimeni. Să adopte legi.

25. Justiţia va fi scoasă de sub controlul politicienilor, prin numirea magistraţilor de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, ales de popor.

26. Magistraţii vor răspunde pentru prejudiciile provocate cetăţenilor prin deciziile lor.

27. Îmbunătăţirea actului de justiţie, prin controlul exercitat de societatea civilă asupra instanţelor judecătoreşti şi asupra parchetelor.

28. Garantarea siguranţei cetăţeanului şi destructurarea clanurilor infracţionale, prin îmbunătăţirea serviciilor de ordine publică.

29. Informaţia publică va fi scoasă de sub controlul politicienilor şi pusă sub controlul poporului, prin crearea Autorităţii Mediatice, al cărui Preşedinte va fi ales de popor.

30. Vor fi instituite pedepse aspre pentru infracţiunile de dezinformare şi manipulare a cetăţenilor ţării.

31. Directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune va fi ales de popor.

32 Scoaterea instituţiei Avocatului Poporului de sub controlul politicienilor, prin alegerea Avocatului Poporului de către popor.

33 Scoaterea Curţii Constituţionale de sub controlul politicienilor, prin alegerea Preşedintelui acesteia de către popor.

34. Reconstrucţia sistemului de sănătate publică şi îmbunătăţirea finanţării acestuia, astfel încât el să poată stopa declinul demografic care ameninţă existenţa poporului român.

35. Reconstrucţia sistemului de învăţământ de toate gradele şi îmbunătăţirea finanţării acestuia, astfel încât el să fie capabil să asigure formarea de profesionişti de înaltă calificare, educaţi în respectul faţă de muncă, faţă de semeni, faţă de natură, faţă de istoria, tradiţiile şi valorile civilizaţiei româneşti şi universale.

36. Sporirea rolului familiei în creşterea şi educarea noilor generaţii de români, în primul rând, prin creşterea accelerată a veniturilor familiilor româneşti, dar şi prin definirea constituţională a căsătoriei ca uniune între un bărbat şi o femeie.




Reîntregirea Patriei.

37. Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de-al doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional, în vigoare, şi a consimţământului liber exprimat al populaţiei care locuieşte pe teritoriile desprinse de la statul român.

O Uniune Europeană formată din state naţionale suverane.

38. Revizuirea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, astfel încât aceasta să nu devină o nouă Uniune Sovietică, ci o Uniune economică şi o alianţă militară a unor state suverane şi independente.

Uniunea Europeană trebuie astfel concepută încât să asigure libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor, dar să permită fiecărui popor să-şi exercite plenar suveranitatea naţională, să-şi protejeze capitalul şi teritoriul naţional, ca şi valorile civilizaţiei naţionale.

Fără baze militare şi trupe străine pe teritoriul Ţării.

39. Întărirea capacităţii de apărare a Ţării. Refacerea industriei de armament. Cu bani de la bugetul de stat şi de la fondul de capital distributiv.

40. Interzicerea amplasării de baze militare străine pe teritoriul naţional, interzicerea intrării şi staţionării de trupe străine în teritoriul naţional, pe timp de pace, interzicerea participării Armatei Române, pe timp de pace, la operaţiuni militare desfăşurate în afara teritoriului naţional, cu excepţia celor cerute de Carta ONU.

O nouă elită naţională.
41. Formarea unei noi elite naţionale, educată în spiritul apărării şi promovării intereselor naţionale, al apărării şi promovării păcii şi colaborării cu toate naţiunile lumii, pe baza principiilor respectării suveranităţii si independenţei naţionale, egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne.

Înlocuirea economiei oligarhice cu o economie democratică.

42. Adoptarea legii privind construcţia economiei democratice, o economie în care majoritatea capitalului să intre şi să rămână în mica proprietate privată a cetăţenilor ţării.

43. Schimbarea mecanismului de distribuire a avuţiei creată în economia naţională, astfel încât România să intre în rândul ţărilor în care muncii să îi revină două treimi din PIB iar capitalului restul de o treime.

44. Confiscarea tuturor averilor dobândite prin acte de corupţie, sau alte infracţiuni.
45. Anularea tuturor privatizărilor şi retrocedărilor frauduloase.

46. Recuperarea întregului capital - fabrici, uzine, bănci etc - de care poporul român a fost deposedat după anul 1989 şi trecerea acestuia în proprietatea cetăţenilor ţării, privată sau publică.

47. Scoaterea sistemului financiar de sub controlul politicienilor şi punerea lui sub controlul poporului, prin crearea Autorităţii Financiare, al cărui Preşedinte va fi ales de popor.

48. Scoaterea Curţii de Conturi de sub controlul politicienilor şi punerea ei sub controlul poporului, prin alegerea Preşedintelui Curţii de către popor.

49. Toate operaţiunile de încasări şi plăţi, inclusiv cele de creditare, se vor face numai în moneda naţională, leul.

50. Valorile mobiliare emise de către persoanele fizice şi juridice române vor putea fi cumpărate şi deţinute în proprietate numai de către persoane fizice cu cetăţenie română şi de către statul român.

51. Valorile imobiliare construite de către persoanele fizice şi juridice române vor putea fi cumpărate şi deţinute în proprietate numai de către persoane fizice cu cetăţenie română şi de către statul român.


52. Străinii sunt liberi să-şi aducă în România capitalul lor bănesc pe care îl pot investi pentru creare de noi capacităţi de producţie, cu respectarea legii române, egală pentru toţi investitorii.

53. Statul şi autorităţile locale vor putea contracta împrumuturi numai în situaţii excepţionale, în starea de război, de mobilizare, de asediu, sau de urgenţă.

54. Statul român este obligat să recupereze tot capitalul bancar pe care l-a vândut prin aşa-zisa privatizare. Tot acest capital va fi trecut în patrimoniul Băncii CEC şi va fi folosit pentru creditarea întreprinzătorilor români.

55. Banca Naţională a României va fi scoasă de sub controlul politicienilor şi al instituţiilor supranaţionale şi pusă sub controlul poporului român. Ea va răspunde de stabilitatea preţurilor în economia naţională. Orice inflaţie mai mare de 3% pe an, timp de doi ani consecutivi, se sancţionează cu demiterea conducerii Băncii.

56. Crearea unui fond naţional de capital distributiv, care să colecteze cel puţin 20% din PIB, alimentat, în principal, din impozitul progresiv pe marile averi, şi utilizat pentru împroprietărirea cetăţenilor cu capital productiv - terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente etc - precum şi pentru crearea de capital public, care să fie utilizat la exploatarea resurselor naturale şi a activităţilor economice cu caracter strategic, declarate monopol de stat.

57. Prin crearea acestui fond de capital distributiv, în primii 10 ani ai existenţei sale, în România vor putea fi făcute investiţii în valoare de peste 1.000 miliarde de euro, de două ori mai mult decât valoarea investiţiilor făcute în ultimii 27 de ani.

58. Prin aceste investiţii, se va asigura o creştere economică accelerată, durabilă şi sustenabilă, de cel puţin 10% pe an, prin crearea de noi capacităţi de producţie şi noi locuri de muncă, ceea ce va permite creşterea accelerată a salariilor şi pensiilor.

59. Cu numai 80 din cele 1.000 de miliarde de euro, vom putea construi peste 8.000 kilometri de autostrăzi, adică un sistem de autostrăzi de aceiaşi densitate şi calitate ca cel din Germania.

60. Cu alte 50 de miliarde de euro vom putea construi şi 5.000 de kilometri de căi ferate de mare viteză.

61. Cu alte 50 de miliarde de euro am putea să reconstruim flota comercială cu care s-a mândrit, cândva, România.

62. Crearea de noi capacităţi de producţie şi noi locuri de muncă, bine plătite, va permite şi întoarcerea acasă a tuturor românilor plecaţi din ţară, ca şi stoparea exodului tinerilor români în afara graniţelor ţării, în căutarea unui trai mai bun..

63. Constituirea unui fond capitalizat de pensii publice, capabil să asigure românilor pensii cel puţin egale cu salariul mediu câştigat în timpul vieţii active. Acest Fond va fi alimentat atât din contribuţiile de asigurări sociale plătite de cetăţeni cât şi din vărsăminte de la fondul de capital distributiv

64. Desfiinţarea tuturor pensiilor speciale. Pensiile publice ale tuturor cetăţenilor ţării vor fi calculate numai în funcţie de contribuţia fiecăruia şi de mărimea sumelor puse la dispoziţie de Fond. Desfiinţarea pensiilor private obligatorii. Cetăţenii pot participa la fonduri private de pensii, dar numai facultativ.

65. Constituirea unui fond capitalizat de asigurări de sănătate, capabil să asigure tuturor românilor  medicamente şi servicii medicale gratuite, de cea mai bună calitate. Şi acest Fond va fi alimentat atât din contribuţiile de asigurări de sănătate plătite de cetăţeni cât şi din vărsăminte de la fondul de capital distributiv.

66. Reindustrializarea României, prin reconstrucţia întreprinderilor industriale distruse în ultimul sfert de secol, ale căror produse sunt cerute de piaţă, ca şi prin construcţia de noi întreprinderi. Cu bani de la fondul de capital distributiv.

67. Exploatarea tuturor resurselor naturale ale ţării numai de către întreprinderi cu capital public românesc, în beneficiul tuturor românilor, cu tehnologii nepoluante şi cu grijă pentru următoarele generaţii de români.

68. Toate activităţile declarate monopol de stat vor fi exploatate numai de întreprinderi cu capital public românesc

O agricultură bazată pe ferma ţărănească familială, fără moşii şi fără moşieri.

69. Oprirea procesului de distrugere a agriculturii, a ţăranului român şi a satului românesc.

70. În România, va fi construită o agricultură bazată pe ferma ţărănească familială, fără moşii şi fără moşieri, fie ei autohtoni, sau transnaţionali.

71. Ţăranii români vor primi de la fondul de capital distributiv sumele de bani de care vor avea nevoie pentru a-şi crea ferme  ţărăneşti familiale, care să aibă în proprietate privată, în medie, peste 20 de hectare de teren agricol şi/sau silvic, precum şi un număr corespunmzător de animale şi păsări, dar şi celelate active necesare activităţii fermei: grajduri, sere, solarii etc.

72. Ţăranii români vor primi de la fondul de capital distributiv şi sumele de bani necesare pentru crearea de cooperative agricole care să înfiinţeze, în subordinea lor, întreprinderi de mecanizare a lucrărilor agricole, care vor presta servicii pentru fermieri, dar şi întreprinderi de prelucrare a produselor livrate de către fermieri: mori, fabrici de ulei, de biocombustibili, de prelucrare a laptelui, cărnii, etc.

73. Tot cu bani de la fondul de capital distributiv, statul român va regulariza toate râurile Ţării, va crea sisteme de irigaţii pentru toate cele 9 milioane de teren arabil, ceea ce ne va permite să asigurăm securitatea alimentară a poporului român şi să devenim un exportator net de produse agroalimentare.

74 În perimetrele satelor româneşti, pe lângă fermele agricole şi întreprinderile care vor prelucra produsele agricole livrate de ferieri, locuitorii satelor vor putea folosi sumele primite de la fondul de capital distributiv şi pentru crearea altor întreprinderi industriale, de construcţii, de transporturi şi alte servicii.

75. Interzicerea vânzărilor de terenuri către străini. Recuperarea tuturor terenurilor acaparate de străini după data de 22 decembrie 1989.

76. Terenurile agricole şi silvice vor putea fi cumpărate şi deţinute în proprietate privată numai de persoane fizice care au cetăţenie română.

77. O persoană fizică va avea dreptul să deţină în proprietate privată terenuri agricole şi silvice în suprafaţă totală de cel mult 20 de hectare.


2017/03/18

Meritocrația 2009-Analiză critică-Pagina 9

Pagina 9 din 56

Alineatul 1:

Sistemul economic, politic, și cel educațional nu sunt adaptate noilor realități.

1. Există mai multe realități în același timp? Noi credeam că există o singură realitate.

2. Chiar de ar fi mai multe realități dintre care una mai profundă decât sistemul economic ne punem întrebarea în ce constă acea realitate mai profundă la care sistemul economic, sistemul politic și sistemul educațional nu se mai adaptează?

Alineatul 2: 

Actualul sistem economic este un sistem gândit și creat în slujba foștilor mari capitaliști.

1. Sistemul economic se proiectează întâi mental și apoi se creează obiectiv? Lumea este deci produsă de minte, în speță de mintea omenească? De aici putem deduce că dacă noi vrem putem printr-un simplu act de voință să deființăm lumea....

2. Există deci niște creatori de sisteme economice care le creeazăpentru niște oameni care au fost mari capitaliști și care acum nu mai sunt capitaliști.  De ce creatorii de sisteme economice au creat sisteme economice pentru alții și nu pentru ei?

3. Este posibil cum scrie L.P. ca foștii capitaliști  în speță bancherii să fi luat conducerea sistemului economic mondial. După cum știm bancherii sunt cea mai parazitară subclasă a clasei capitaliștilor pentru că nu produc nimic. Deci există niște oameni superiori, oameni creatori, care creează pentru cea mai parazitară clasă capitalistă.

Ce ai schimba în învățământul românesc? | România LIVE

2017/03/15

Romania Subjugata De Stapanii Lumii, Teorii Incredibile

De parizitismul cultural

Gândesc parazitismul cultural. Gândesc culturiștii. Gândesc cum or mai face intelectualii să mai paraziteze societatea în special pe cei ce muncesc. Cum mai operează semidocții și diletanții pentru a supraviețui pe spinarea altora manipulând elemente culturale?

Gândesc culturiștii.

Alături de popi, culturiștii parazitează poporul. Nici popii nu se ocupă cu relegarea persoanei de absolut nici culturiștii nu dezvoltă cultura. Ambele categorii parazitează poporul muncitor dându-i iluzia că ei fac o treabă necesară adică utilă.  Vă mint creștinește. Vă mint capitalește.

Să nu vă faceți că nu știți ce sunt culturiștii. Culturiștii nu sunt indivizii care manipulează greutăți fizice. Aceia nu au treabă cu cultura decât în măsura în care în activitatea lor creează frumosul. Cei care înfrumusețează corpul prin exerciții corporale ar trebui să se numească altfel. Trebuie să gândim un nume. Ei sunt un fel de artiști. Sunt artiști care lucrează pe corpul viu.  Și dacă sunt artiști atunci nu sunt culturiști.

Culturiștii sunt cei care au treabă cu cultura dar nu o produc și sunt manipulatorii de cultură care o folosesc  pentru supraviețuirea trupească. De exemplu învață limbi ca să câștige bani, învață psihologie ca să fie slugi la buticarii capitaliști care prostesc lumea să le cumpere pseudoserviciile și făcăturile marfare, învață filosofie ca să poată rătăci lumea nu ca să caute înțelepciunea, învață geografie să găsească bordelurile mai repede, învață sociologie pentru a împiedica revoluția socială... ș.am.d.

Parazitismul cultural se manifestă și la pedagogii care nu își fac datoria educațională față de elevi. Paraziți culturali sunt și autorii dicționarelor de doi bani cu care ne-au prostit în procesul de învățare precum și învățătorii care ni le-au băgat pe gât. Paraziți culturali sunt și autorii manualelor și tratatelor mincinoase făcute cu scopul prostirii sau meținerii în prostie a poporului. Paraziții culturali se manifestă și ca oameni de artă atunci când fac muzică de ghetou, pictură modernistă, literatură pornografică, filme nicolaești, sergești, bucaliste, buftiste. Paraziți culturali sunt  creatorii și adepții muzicii neserioase de mahala, de birt, de cazinou, de jazz adică de muzică de oameni care nu au de lucru. Culturiștii sunt micii șmenari ai literaturii, ai teatrului  și muzicii de estradă, rocarii, hiparii, hoparii, metaliștii și oamenii atmosferei coproculturale capitaliste din București, New York, Paris și Londra... Culturiști sunt și creatorii și manipulatorii de doctrine rele ca de exemplu creatorii și manipulatorii doctrinelor economice de sărăcire a poporului, de exploatare a poporului, de oprimare.

Culturismul este agreat de capitaliști în special când cultivă violența dezbinarea, ruperea de realitate, dizarmonia în familii, nenaturalul și tot tacâmul războiului cultural, adică al războiului neconvențional. Capitaliștilor nu le plac culturiștii care deviază de la ideologia capitalistă. Pe aceia îi persecută.

Parazitismul cultural este activitatea artificială și inutilă în care se manipulează opere culturale de toate spețele numai în scopul satisfacerii necesităților biologice ale unui individ sau ale unui grup sau pentru obținerea de bunuri materiale ( ca de exemplu muzică pe bani, să moară mama). Dacă manipularea culturii servește unui popor nu unui grup de 1-15 oameni atunci nu este parazitism cultural. Atunci este utilizarea legitimă a culturii și în cel mai rău caz este o utilizare nepotrivită cum ar fi utilizarea operei de artă într-un scop străin de cel pentru care a fost creată dar utilă colectivității umane mari pentru rezolvarea unor probleme colective.

2017/03/14

Ne pregatim de revolutie !?

Constituția Cetățenilor- Legea Cojocaru-Articolul 1


TITLUL I.

PRINCIPII GENERALE

Statul român. 

Articolul 1.

Titlul I al actualei Constituţii a României, având denumirea de PRINCIPII

GENERALE, rămasă neschimbată, în propunerea noastră, are 14 articole:

1. Statul român 

2. Suveranitatea. 

3. Teritoriul. 

4. Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni. 

5. Cetăţenia. 

6. Dreptul la identitate. 

7. Românii din străinătate. 

8. Pluralismul şi partidele politice. 

9. Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale. 

10. Relaţii internaţionale. 

11. Dreptul internaţional şi dreptul intern. 

12. Simboluri naţionale. 

13. Limba oficială. 

14. Capitala.

În proiectul MCC, am păstrat, nemodificate, articolele 4 şi 9, le-am modificat şi completat pe celelalte şi am adăugat 4 noi articole: 

1.1. Uniunea Europeană. 

2.1. Referendumul. 

3.1. Reîntregirea Patriei. 

3.2. Regiunile de dezvoltare.


Iată, textul articolului 1, Statul român.

În Constituţia actuală:

(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.


(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.

(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluției din decembrie 1989, şi sunt garantate.

(4) Statul se organizează potrivit principiului separației şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democrației constituţionale.
 
(5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale şi a legilor este obligatorie.


În Constituţia propusă de MCC:


(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar, indivizibil şi democratic.

(2) Forma de guvernământ a statului român este republica. Forma de guvernământ poate fi modificată prin referendum naţional. 
 
(3) Statul român este clădit pe temelia valorilor morale fundamentale ale civilizaţiei româneşti: credinţa; demnitatea; libertatea; dreptatea; adevărul; cinstea; onoarea; curajul; munca; spiritul de iniţiativă şi de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranţa; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor şi pentru ţară; neagresiunea şi neamestecul în treburile altor popoare.

(4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului, separaţiei, independenţei şi echilibrului autorităţilor statului - legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară, electorală, statistică, morală, ştiinţifică - în cadrul democraţiei constituţionale. Autorităţile statului sunt cele stabilite prin Constituţie. Între ele nu există raporturi de subordonare ierarhică, ci numai relaţii de colaborare şi de control reciproc.

(5) România este stat de drept, în care respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale, a legilor şi a hotărârilor judecătoreşti este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care legile şi hotărârile judecătoreşti sunt adoptate abuziv, prin uzurparea autorităţilor şi instituțiilor statului.”

1. La alineatul (1), la cele 5 calificative ale statului (naţional, suveran, independent, unitar, indivizibil), precizate în Constituţia actuală, am adăugat şi calificativul „democratic”, pe care l-am preluat din alineatul (3), unde nu îi era locul.

2. La alineatul (2), am adăugat o a doua teză, care stabileşte că forma de guvernământ poate fi modificată prin referendum naţional. Introducerea acestei teze, în acest alineat, a determinat şi modificarea articolului 152, care includea forma de guvernământ printre elementele care nu pot fi revizuite, modificate.

3. Am reformulat, complet, alineatul (3). Am considerat că este potrivit să renunţăm la expresia „valori supreme”, în general, şi să aşezăm la temelia statului român valorile morale fundamentale ale civilizaţiei româneşti, acelea care credem noi că exprimă cel mai bine specificul nostru naţional. Am renunţat la trimiterea la idealurile revoluţiei din decembrie 1989. Idealurile poporului român au fost exprimate în multe alte momente ale istoriei noastre, nu numai în revoluţia din decembrie 1989. Am renunţat la calificativul de „stat social”, deoarece este redundant. Statul este creat de societate, deci nu poate fi decât social.

4. Am reformulat şi alineatul (4). Am înlocuit expresia „puteri”, imprecisă, cu „autorităţi ale statului”. Am adăugat, la principiile separaţiei şi echilibrului componentelor statului, încă două noi principii ale organizării statului: principiul independenţei componentelor statului şi principiul controlului poporului asupra statului, principii care stau la baza multora dintre amendamentele incluse în proiectul nostru. Am introdus două teze noi, una prin care am precizat că autorităţile statului sunt cele stabilite prin Constituţie, astfel încât “reprezentanţii”, adică politicienii, să nu mai poată crea şi desfiinţa instituţii ale statului după cum dictează interesele lor, şi a doua, prin care se stabileşte că între componentele statului nu există raporturi de subordonare ierarhică, ci numai raporturi de colaborare şi de control reciproc, astfel încât să nu mai existe nici o putere „supremă” în statul român, prin care să se impună interesele aceloraşi politicieni.


În Avizul nr. 47/2014, în legătură cu aceste propuneri formulate de noi, 

Consiliul Legislativ al României spune următoarele:

Cu privire la textul propus la art. I pct. 2 pentru art. 1 alin. (4), precizăm că principiul consacrat de dreptul constituţional este acela al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, şi nu al separaţiei şi echilibrului "autorităţilor statului", aşa cum se prevede în proiect. În acest context, precizăm că autorităţile statului sunt acele persoane juridice de drept public prin care puterea se exercită în stat. Aşa cum s-a subliniat în doctrină*8), cele trei funcţii principale ale puterii sunt funcţia legislativă, cea executivă şi funcţia judecătorească. În acest context, precizăm că textul face referire la autorităţi care exercită funcţii ce nu pot fi asociate cu "puterea de stat" (autoritatea mediatică, financiară, electorală, statistică morală sau ştiinţifică).”

Juriştii Consiliului Legislativ nu au argumente JURIDICE cu care să respingă propunerea noastră şi recurg la „precizări” formale care ocolesc fondul problemei puse în discuţie. Noi ştim foarte bine că puterea poporului are trei funcţii PRINCIPALE, indiferent de ce a subliniat „doctrina”. Ştim foarte bine că că aceste funcţii PRINCIPALE se exercită prin autorităţi ale statului, care sunt persoane juridice de drept public. Noi spunem, însă, că, pe lângă cele trei autorităţi clasice împuternicite să îndeplinească cele trei funcţii principale ale puterii politice, recunoscute de Constituţie, există multe alte autorităţi ale statului, create prin legi, de către Parlament, de către politicieni, cărora le-au fost încredinţate puteri foarte mari, care influenţează dramatic viaţa oamenilor. Aceste autorităţi sunt folosite de politicieni pentru deposedarea poporului de drepturi şi libertăţi, dar şi de avuţia deţinută sau creată de aceştia. Există, de exemplu, Consiliul Naţional al Audiovizualului, persoană juridică de drept public, autoritate AUTONOMĂ a statului român, care supraveghează activitatea mijloacelor de comunicare în masă, mijloace cu ajutorul cărora politicienii controlează voinţa politică şi electorală a cetăţenilor. Există, de asemenea, Autoritatea de Supraveghere Financiară, tot persoană de drept public, tot autoritate AUTONOMĂ a statului român, care supraveghează sistemul financiar al ţării, cu ajutorul căruia politicienii au jefuit poporul român de capitalul acumulat până în 1989 şi de cea mai mare parte a avuţiei create cu acest capital după 1989. Există multe alte astfel de componente, autorităţi ale statului român.
Ceea ce propunem noi este ca aceste componente ale statului român să îşi găsească locul în Constituţie, să fie recunoscute ca autorităţi ale statului român, separate şi independente de celelalte componente ale statului, să fie scoase de sub controlul politicienilor şi trecute sub controlul poporului. Asta este problema care produce, de fapt, durere juriştilor Consiliului Legislativ.

5. Am reformulat alineatul (5), pe care l-am transformat într-o definiţie a statului de drept, pentru a nu mai lăsa la latitudinea politicienilor să folosească paravanul statului de drept pentru a-şi apăra ei interesele şi privilegiile. Statul de drept este statul care este creat prin lege şi care funcţionează respectând legea. Statul de drept nu este statul în care politicienii adoptă legi care nu respectă Constituţia şi nici statul în care funcţionarii publici încalcă legea. Ordinea de drept este ordinea stabilită de lege, nu ordinea stabilită de cei aleşi sau numiţi să asigure respectarea legii.

Experienţa noastră din ultimii 70 de ani ne-a arătat că nu întotdeauna legalitatea are legitimitate, că este posibil ca, prin uzurparea autorităţilor şi instituţiilor statului, să fie adoptate legi care încalcă drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Întreaga legislaţie a regimului comunist a fost una nelegitimă. La fel ca şi multe legi adoptate, în România, după 1989. Exemplul cel mai elocvent este Legea 15/1990, despre care am mai vorbit şi vom mai vorbi până când vom elimina, complet, efectele ei criminale. Acesta este motivul pentru care am completat alineatul (5) cu precizarea că respectarea Constituţiei, a supremaţiei ei, a legilor şi a hotărârilor judecătoreşti este obligatorie, CU EXCEPŢIA cazurilor în care legile şi hotărârile judecătoreşti sunt adoptate abuziv, prin uzurparea autorităţilor şi instituţiilor statului.
Iată ce spun juriştii Consiliului Legislativ al României, în Avizul lor nr. 47/2014, referitor la această propunere făcută de noi:

Norma propusă la art. I pct. 2 pentru art. 1 alin. (5), spun juriştii Consiliului, potrivit căreia respectarea hotărârilor judecătoreşti nu este obligatorie în cazul în care acestea "sunt adoptate abuziv, prin uzurparea autorităţilor şi instituţiilor statului" aduce atingere independenţei justiţiei, valoare fundamentală avută în vedere de art. 152 alin. (2), întrucât lasă la aprecierea unei entităţi nedefinite valabilitatea respectivelor decizii, care ar urma să fie supuse "judecăţii populare". În plus, adoptarea unui astfel de criteriu şi în ceea ce priveşte supremaţia Constituţiei şi obligativitatea legilor relativizează până la eliminare principiile de bază ale statului de drept, anulând, practic, principiile stabilite în cuprinsul întregii Constituţiei, care devine astfel o simplă declaraţie de intenţii.
Să ne înţelegem, independenţa justiţiei înseamnă independenţa acestei componente a statului – justiţia - faţă de celelalte componente ale statului - componenta legislativă, componenta executivă etc. Independenţa justiţiei nu însemnă şi independenţa acestei componente a statului faţă de popor. Independenţa justiţiei nu înseamnă şi puterea judecătorilor de a încălca prevederile Constituţiei, ori ale legii. Independenţa justiţiei nu înseamnă şi puterea procurorilor şi a judecătorilor de a încălca drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Independenţa justiţiei nu înseamnă şi puterea procurorilor şi judecătorilor de a adopta decizii contrare adevărului. Independenţa justiţiei nu înseamnă puterea procurorilor şi judecătorilor de a aproba jefuirea cetăţenilor şi a poporului român, în ansamblul său, prin legi neconstituţionale, abuzive, aşa cum a fost Legea 15/1990, legile privatizărilor, legile retrocedărilor etc.
Juriştii Consiliului Legislativ pun între ghilimele judecata poporului, popor, care, pentru ei este o „entitate nedefinită”. Este evident că pentru aceşti jurişti democraţia, puterea poporului, suveranitatea acestuia, rămân nişte vorbe frumoase, puse în Constituţie pentru păcălirea poporului.

Care principiu „de bază” al statului de drept este „relativizat” de propunerea noastră, ca legile să nu fie adoptate abuziv, prin uzurparea autorităţilor şi instituţiilor statului? Principiul democraţiei, al puterii poporului, al suveranităţii poporului, al controlului poporului asupra statului, al subordonării statului intereselor cetăţenilor şi al poporului?