Protestul contra vaccinării forțate a „populației” din România

La protestul împotriva vaccinării forțate:

1. Nu se striga pentru popor; se striga pentru populație.
2. Se striga împotriva statului nu împotriva oligarhiei capitaliste.
3. Se striga pentru creștinism nu pentru știință.
4. S-a cântat cântec de închinare la romani de lăudare a lui Traian și nu a lui Decebal.
5. Nu s-a strigat împotriva Sionului ci împotriva nazismului-care nu există.
6. Nu se striga împotriva  oligarhiei bruxeleze ci doar împotriva  legiuitorilor români.
7. Nu se striga împotriva capitalismului ci împotriva comunismului care nu există.
8. Se ridica individul împotriva și deasupra statului.
9. Se afirma că se fac experimente naziste deși nu se servește nici o națiune prin vaccinul forțat.
10. Deși oligarhia capitalistă și-a impus puterea se strigă împotriva comuniștilor.

Termenul pervers ”clasă politică”

Toată ziua îi auzi pe lătrăii capitaliști cu șablonul ,, clasă politică,,. Acest termen nu a fost prezent în limba de lemn postpucistă. A apărut masiv în ultima perioadă și se corelează cu propunerea ,,anonimă” a desființării clasei politice și substituirea ei cu grup tehnocratic.

 

Ce este ,,clasa politică”? 

 

Bineînțeles că întrebându-i pe licențiații postpuciști nu vom afla o definiție științifică ci niște bălmăjeli formulate în laboratoarele psiho-lingvistice occidentale. Atunci vom întreba : cine și de ce a făcut termenul ,, clasă politică”?

Iată cine și iată de ce.

 

Capitaliștii transnaționali, adică imperialiștii capitaliști au nevoie de acreditarea treptată a ideii că există o clasă socială care trăiește din activitate politică pentru ca să aibă pe cine arunca vina distrugerii popoarelor: o clasă socială parazitară formată din politicieni. Circumscrierea celor vinovați de distrugerea popoarelor este necesară deoarece în cazul unei revolte populare precipitate sau provocate oligarhia capitaliștilor imperialiști să poată orienta furia populară către politicienii autohtoni adică spre clasa paraziților sociali numiți ,, clasa politică”. Bineînțeles înlăturarea clasei politice nu va lăsa locul gol pentru că poporul trebuie stăpânit în avantajul oligarhiei capitaliste transnaționale. Așanumita clasă politică va fi substituită cu grupul tehnocrat, un grup de tembeli zootehnici care îi vor lua pe cetățeni drept animale și îl vor trata pe popor ca pe populație stabilindu-i coordonate etologice de existență.

 

În acest timp oligarhia capitalistă imperială va reduce și poporul la termenul corelativ de populație care va ,,consimți” că este nevoie să fie condusă zootehnic care va duce ea însăși lupta de desființare a ,, clasei politice” pentru a i se pune pe ceafă jugul zootehnic al tehnocrației.

 

Istoric faptele s-au petrecut așa. După ce tot capitaliștii au introdus pluripartidismul cu șleahta lingăilor aferenți, acum tot ei vor să ne ,, scape” de camarila politică pentru ca tehnocrații să ne zootehnizeze.

 

Să ne întrebăm: ce ar fi făcut clasa capitaliștilor imperialiști dacă noi poporul am fi respins de la început introbăgarea pluripartidismului, după lovitura de stat antiromânească din 1989 ca să nu se formeze ,,clasa politică”?

Atunci ar fi avut oligarhia capitalistă transnațională ce să dea jos și pentru ce să instaureze tehnocrația zoo?

 

Nu! Atunci ar fi strigat de la posturile ”Libertatea”, ,,Vocea Americii”, și ,, Europa liberă”: ,, Jos dictatura!”, ,, Jos comunizmu!”, ,, Jos extremizmu!”, ,,Jos patriotizmu!” și dacă nu reușeau cu josul ne agresau cu ,, susul” bombardând România cum au făcut cu Iugoslavia sau Libia pe care le-au distrus ,,democratic”.

 

Clasa politică este opera burgheziei capitaliste occidentale oligarhizate în corporațiile transnaționale care vor să distrugă popoarele.

Izmănarii intelectuali români chiar după lovitura de stat antiromânească au lins Occidentul fără discernământ și acum acuză ,,clasa politică” ca pe ciuhă pentru dezastrul României. În timp ce oligarhia capitalistă îi omoară unul câte unul în stil mafiot capitalist, anonim, lingăii muribunzi ai capitalismului strigă cu ultimele puteri: ,, Jos comunizmu!”.

 

,,Clasa politică”, operă capitalistă, apare acum ca adunătură de ,,oameni politici” datorită faptului că capitaliștii distrugând baza economică a poporului român au distrus și baza clasială a partidelor posibile. Partidele politice au rămas fără suport clasial. Ce este P.N.Ț. ? Ce este P.S.D., Ce este P.N.L.  când nu mai avem agricultură, industrie, comerț exterior, etc? Au rămas formele goale, clase parazitare, nefolositoare oligarhiei capitaliste dar și poporului român adică au ajuns ,,clasă politică”. Așa că este mai bine să fie desființată ,,clasa politică” deoarece i-a expirat rolul istoric.

 

Așa-zisa clasă politică a fost creată ca sculă tranzitorie spre guvernarea fără guvern național practicată de oligarhia capitalistă occidentală transnațională.

Lege capitalistă antiromânească

Capitaliștii acționează consecvent împotriva poporului român. Acum continuă acțiunea de sabotare a activității energetice pe baza  legilor uraniului începută din anii precedenți.

Muncitorii de la mine au ajuns să facă greva foamei în mjlocul Bucureștilor în fața guvernului pentru că Centrala nuclearo-electrică  de la Cernavodă nu vrea să le mai cumpere uraniul muncitorilor ca să îl cumpere de la canadieni. Pe de altă parte după lege producătorii de uraniu din România nu au voie să vândă uraniu decât centralei Cernavodă. Făcătură este tipic capitalistă adică sabotaj antiromânesc. Același procedeu l-au folosit și în cazul aurului.

Anul trecut au mai venit muncitorii  în București. Ceea ce este interesant este că protestatarii bucureșteni vin să protesteze în favoarea ocupanților țării dar nu se aliază cu muncitorii români atunci când au probleme. E bun ciolanul capitalist dar nu se știe cât va ține pentru că o parte a românilor nu mai vor să fie conduși de la București. 

Mai jos prezentăm câteva imagini cu muncitorii care protestează pentru acitivitatea noastră populară, mineritul și energia electrică pe baza uraniului.

Era normal ca așa-numitele partide și grupuri de stânga să sprijine mucitorii pentru că cererile lor sunt legitime. Numai că știm și noi de cine sunt conduse grupurile socialiste în România. Ele sunt conduse de cei care vor să anihileze orice mișcare cinstită a românilor. Asasinii sunt printre noi. Sunt prietenii noștri capitaliști aducători de democrație chimizată cu miros pestilențial de ghetou niuiorchez și londonez. Lo le place maidanul antirusesc nu lupta mincitorească pentru salvarea poporului român.

Trebuințele și denaturarea lor

Ce sunt cum sunt

Trebuințele sunt cauzele cele mai apropiate ale activității. La rândul lor trebuințele reflectă nevoile atât individuale cât și ale colectivității din care individul face parte și în care trăiește.

Trebuințele pot fi personale sau sociale. Trebuințele personale sunt individuale și vin din necesitățile trupului (nutrirea, apărarea, reproducerea) sau ale sufletului.

Trebuințele sociale vin din necesitățile vieții colective. Cea mai importantă sursă de trebuințe sociale este activitatea de producere a obiectelor necesare viețuirii colective.

Legea dezvoltării trebuințelor

Orice obiect care apare în activitatea umană ca mijloc de satisfacere a unei trebuințe existente se transformă în obiect de trebuință.

În activitatea umană colectivă există două feluri de mijloace de realizarea a obiectelor trebuincioase: instrumente și activități. Atât instrumentele pot deveni obiecte trebuincioase cât și activitățile.

Denaturarea trebuințelor

În faza naturală obiectele sunt consumate pentru satisfacerea trebuințelor naturale. În faza culturală este posibilă o denaturare a folosirii obiectelor prin folosirea abuzivă contrară calității și cantității necesare. De exemplu în orânduirea capitalistă banul, din accesoriu de satisfacere a unor nevoi sociale a devenit obiect de trebuință vitală pentru anumite persoane sau grupuri de persoane. Obținerea banului ca obiect în sine fără altă destinație este o activitate nenaturală și generează la rândul său configurații personale și sociale patologice.

În faza culturală de dezvoltare a speciei umane mai este posibilă o schimbare a trebuințelor constând în transformarea activității din mijloc de satisfacere a trebuințelor în obiect al trebuințelor. Unii indivizi sau grupuri umane denaturează activitatea ca mijloc de satisfacere a unor trebuințe prin transformarea ei în scop în sine. De exemplu în capitalism activitatea sportivă poate deveni pentru unii oameni activitate scop nu activitate mijloc pentru întreținerea sănătății, puterii și frumuseții. Este cazul așa-numiților sportivi de performață care pentru șmecherii capitaliști sunt mijloace de acumulare bănească. Un alt exemplu de denaturare a activității și de transformare a ei din mijloc în scop, în obiect de trebuință este așa- numita profesionalizare a unor activități care în fapt duce la apariția oamenilor fantoșe. Este cazul proștilor cu studii superioare, al excentricilor, al fanaticilor etc.

Socialiștii înșiși cultivau denaturarea activităților transformându-le din mijloace operaționale de satisfacere a trebuințelor în scopuri în sine, înstrăinând omul de natura sa. În logica ideologiei socialiste, oamenii trebuiau să își facă din activitate obiect de trebuință adică oamenii trebuiau să aibă, trebuința de a învăța, trebuința de a munci, trebuința de a crea. Nu negăm faptul că însăși activitățile pot fi trebuințe dar a lua un anumit segment al vieții și a-l ipostazia în valoare absolută înseamnă a ridica relativul la valoare de absolut. Făcând o analogie este ca și cum în cadrul mersului pe bicicletă ți-ai face un scop principal din a frâna. Frânarea în mersul pe bicicletă este operațiune necesară dar numai în anumite momente, în anumite locuri, în anumite împrejurări, adică frânarea este parte integrantă din mersul pe bicicletă și nu întregul spre care tinzi.

Pe de altă parte diminuarea activității în calitate de mijloc de satisfacere a trebuințelor poate duce la nerealizarea obiectelor ce pot fi obținute prin activitate. Această posibilitate este folosită de capitaliști pentru atrofierea capacităților oamenilor de a activa atunci când activitățile respective contravin scopurilor capitaliste adică scopurilor minorității lor. Aici putem constata cum capitaliștii degradează activitățile de învățare, muncire și creare menținând oamenii în stadiul activității de jucare adică în stadiul infantil de evoluție pentru simplul fapt că învățarea, muncirea și crearea nu folosesc în anumite împrejurări scopului de sporire necontenită a profitului. Pentru sporirea profitului ei racolează, capturează și atrag numai indivizi cu dote ereditare bine structurate pe care îi pregătesc special pentru scopurile lor.

Mijlocul și obiectul tebuințelor în perspectivă meritocratică

Dacă în socialism cel mai înalt nivel pe care îl vedeau socialiștii pentru raportul dintre trebuință, mijloc și obiect al trebuințelor era acela de transformare a activității de obținere a obiectului trebuincios în obiect de trebuință admițând astfel că învățarea, muncirea și crearea sunt trebuințe specifice ale omului evoluat. 

Pentru o societate superioară s-ar pune problema dacă denaturarea obiectului și mijlocului este o cale sănătoasă de evoluție. A învăța de dragul învățării și nu al muncirii, a munci de dragul muncirii și nu în vederea creării, a creea de dragul creării și nu de pentru satisfacerea unor nevoi prin obiectele create, oare sunt treburi sănătoase raportate la viața umană individuală și colectivă. Iată o problemă sau un grup de probleme la care meritocratiștii trebuie neapărat să răspundă.

Nu dăm sugestii dar așteptăm propuneri de soluționare a problemelor susmenționate.

Antisistemul - o nouă găoază a mogâldanilor

În vocabularul sărac al intelectualilor postpuciști există termenul de ”Sistem”. În vizuina lor termenul este vag. Nu exprimă aproape nimic. În realitate termenul sistem este cel ce desemnează o mulțime de elemente relaționate într-un întreg care are o rațiune de a fi adică are o funcție în lume. 

Cum intelectualul postpucist confundă existența cu realitatea cum confundau impostorii comunismului existența cu substanțialitatea, ei nu vor fi capabili niciodată să precizeze împotriva cui luptă. Dacă este vorba că luptă împotriva sistemului atunci lupta lor este foarte generală, iresponsabilă și fără sfârșit, exact așa cum și-o doresc beneficiarii actualei orânduiri sociale. Pentru capitaliști este bine să se lupte împotriva sistemului deoarece orice sistem tinde la organizare în funcție de rostul pe care îl are în lume. Capitaliștilor nu le trebuie organizare între adversarii lor. Deci lupta antisistem este bună pentru ei. Să nu fie sisteme bă! Sistemul nu este bun. Noi luptăm împotriva sistemului. Noi vrem haos. Noi vrem destructurare nu structurare. În mod iresponsabil și fricos vajnicii luptători se folosesc de termenul nevinovat de sistem pentru a desemna nimicul. Când te lupti cu nimicul nu esti pasibil de pedeapsă.

Hai să luptăm împotriva unui anumit sistem. Hai să luptăm împotriva sistemului social capitalist. Că când aud slugoii capitaliștilor de sistemul social capitalist se îmbolnăvesc. Se învinețesc la față. Își pierd graiul. Se ascund de lume. Se feresc să fie văzuți. Nu este voie să vorbești de sistemul social capitalist. Este voie să vorbești de sistem. Trebuie vorbit numai de  Sistem. Dacă vorbești de sistem atunci îți poți ascunde hoitul după cuvinte. Sistemul în sus sistemul în jos, sistemul în dreapta sistemul în stânga. Orice ar fi, numai Sistemul să hie. Nu sistemul social. Nu sistemul capitalist. Doare. Sistemul social capitalist doare. Luați bătăiță la fund și la portofel dacă vă referiți la sistemul social capitalist.

Sistemul este de vină. Așa a fost și sistemul socialist. Socialismul a fost ca capitalismul. Jos comunizmu! Oamenii trăiau pentru satisfacerea nevoilor biologice dar spuneau că trăiesc pentru satisfacerea nevoilor spirituale. Și în sistemul socialist vitele se înfofoleau în cojoace furau din întreprinderi și te batjocoreau dacă erai cinstit. Același comportament îl au mogâldanii acum ca și în vremea socialismului: trăiesc pentru a mânca , a se adăposti și a se regula. Dacă ieși din turmă vei fi marginalizat și exclus de mogâldani. Sistemul social capitalist este lângă sistemul social socialist. Mârlănimea nu admite depășirea condiției de animal. A fi animal este natural. Ceea ce este comun ambelor sisteme sociale este iresponsabilitatea proprietarului, adminstatorului, producătorului și beneficiarului. Toți patru sunt părți de oameni care își fac iluzia că sunt oameni în timp ce sunt departe de această condiție.

Pe scurt ceea ce vreau să evidențiez aici este că iresponsabilii viermi se ascund după ținte găunoase. Nu au curajul responsabilității propriilor lor fapte. Nu lovesc direct în condiție, în cauză și în lege. Lovesc în abstracții  sau în fenomen, doar, doar o face altcineva pentru ei ceva și în locul lor. Apa caca, mama papa. Cu o mentalitate infantilă aurolacul postpucist vrea să fie omorât de alții pentru că nu are curajul să se omoare singur. Acum au găsit culcușul cald al meritocrației crezând că va fi cineva protector care îi va menține în realitate pe bază de bani, pe bază de slugărnicie, pe bază de autovindere la taraba capitalistă.

Analiza critică a cărții ,,Meritocrația și meritocratismul,, de Laurențiu Primo

Considerăm necesar să examinăm soluțiile unor contemporani la problemele sociale actuale. În cadrul acestei considerații avem în vedere propunerea lui Laurențiu Primo  care este o variantă a doctrinei meritocratismului. Acestă viziune s-a concretizat într-o carte scrisă în anul  2010 având titlul ”Meritocrația- Sfârșitul democrației”

Produs publicat in 2010 de Antet
Data aparitiei: Ianuarie 2010
Colectia Dezvaluiri
Format: 130x200
Tip coperta: Brosata
Numar pagini: 96
ISBN: 978-973-636-418-1

De asemenea în anul 2013  această soluție a fost propusă  din nou dar într-un fel revizuit  într- carte având titlul ,,Meritocrația și meritocratismul”.

Cod: ANT973-636-418-1
An aparitie: 2013
Autor: Primo Laurentiu
Categoria: Politica
Editie: Necartonata
Editura: ANTET

Format: 200X130
Nr. pagini: 296

Examinăm această doctrină scrisă în format electronic prezentă pe saitul meritocratia.ro:

 http://meritocratia.ro/meritocratia-si-meritocratismul/

 Prefața și cuprinsul îl puteți examina aici:

http://cdn4.libris.ro/userdocspdf/436/Meritocratismul.pdf

Cartea în format pdf se mai găsește și aici:

 https://vechisirare.files.wordpress.com/2015/10/meritocratia-si-meritocratismul.pdf

Facem următoarele observații asupra conținutului și formei acestei cărți publicate   pe saitul meritocratia.ro. cu scopul ca acestă viziune să fie revizuită pentru a deveni o doctrină realizabilă.

..........................................................................

Capitolul I

Pagina 15

Alineatul 1

1. Astăzi în 2017 după 4 ani, faptele nu au confirmat afirmația că au fost ultimele zvâcniri ale democrației occidentale.

2. Conceptul de ,,democrație originală de tip occidental”.

Laurențiu Primo nu definește acest concept și expune ideea în mod confuz. Democrația de tip occidental este în fapt democrația capitalistă care este o putere politică a minorităților manipulate de adevărații stăpâni ai statelor, oligarhia capitalistă.
Apariția meritocrației nu datează de 4 ani. Propoziție imprecisă. Trebuia să precizeze că meritocrația în România nu a apărut decât de 4 ani. În realitate meritocrația nu este în România nici acum.

Alineatul 2

1. Conceptul de ,,sistem”.

Folosește această idee întru-n mod nedefinit, neînțelegându-se de la început că este vorba despre sistemul social general, despre un subsistem al colectivității umane sau o parte componentă a unui subsistem social. Din această cauză cititorul nu știe către ce trebuie să își orienteze atenția.

Se înțelege că este vorba de sistemul politic capitalist dar autorul nu îl numește sistem politic capitalist de frică de nu a părea radical, revoluționar că doar abia ,,s-a dărâmat odiosul sistem social comunist” care în fapt nu a existat niciodată.

Această imprecizie și neclaritate noțională are două scopuri: unul să nu își stârnească dușmanii în mod radical și al doilea scopul de a nu dizloca sistemul capitalist pentru că nu este ce pune în locul lui. În felul acesta Laurențiu Primo nu stabilește nici un scop definit la acțiunii: trebuie să acționăm împotriva sistemului! Împotriva cărui sistem? Împotriva sistemului natural, împotriva sistemului social sau împotriva spiritului universal, etc? Ținta aceasta este nedefinită pentru a-i deruta pe agenții acțiunii.

Este adevărat că în ziua de azi trebuie să recurgi la o atitudine difuză pentru a nu putea fi atacat imediat dar atunci când te apuci de acțiuni serioase oricum tot vei ajunge să înfrunți dușmanul periculos care este în fapt oligarhia capitalistă. Considerând aceste circumstanțe atenuante să nu uităm totuși că până la urmă tot va urma înfruntarea sistemului social capitalist și această înfruntare se va solda cu pierderi sufletești, pagube materiale, arestați, vătămați și morți.

În alineatul 2 se pare că autorul precizează termenul de sistem reducându-l la un anumit regim de exercitare a puterii: democrația. Laurențiu Primo a persiflat democrația adică acel regim de exercitare a puterii în stat în care poporul sau majoritatea poporului are puterea de decizie. Se pare că nu ne-am înșelat cu privire la ceea ce scrie în titlul primei lui cărți. Se urmărește înlocuirea puterii poporului cu puterea unei minorități a poporului. În realitate tocmai suntem în această situație: capitaliștii au înlocuit puterea statală a poporului cu puterea lor prin manipularea minorităților. Se pare că altceva nu convine aici: faptul că puterea în stat este deținută de minoritatea capitaliștilor și nu de o altă minoritate.

Analiza critică va continua în articolul următor.

Politică capitalistă: un leu semnătura

Acum a început campania de strângere a semnăturilor pentru susținerea candidaților la Parlament. Un leu semnătura. Așa da alegeri. Politică capitalistă.  De aceea nu mai sunt patrioți: un leu semnătura.

Separarea puterilor capitaliste postpuciste

https://www.facebook.com/mihai.robert.35/videos/1134095463322463/

https://www.facebook.com/100012424810063/videos/173109736446519/

Că capitalizmu-i bun

România a pierdut deja în anii capitalismului sălbatic mai mult decât în timpul celor două războaie mondiale

 

România a pierdut în anii de capitalism sălbatic mai mult decât în timpul celor două războaie mondiale! Aproape că nu-ţi vine să crezi aceste lucruri, dar potrivit unor studii făcute de către analişti americani, România a pierdut active în valoare de peste 1600 de miliarde de dolari. Industria, agricultura, infrastructura şi unele ramuri strategice ale economiei şi industriei româneşti au fost distruse în mare parte, toate acestea însumând peste 1600 de miliarde de dolari în doar 25 de ani. Nici măcar în cele două războaie mondiale România nu a mai suferit asemenea pierderi. 

 

Aprofundaţi la sursă:
http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=9290

Discriminare antiromânească la Operă

Opera Română de Stat le plătește dansatorilor străini din banii de la Buget salarii de 20 de ori mai mari decât dansatorilor români. Când artiștii români au protestat au fost făcuți xenofobi şi naționalişti

Aprofundaţi la sursă: http://fluierul.ro/jsp/article/indexDisplayArticle.jsp?artid=705300&title=opera-romana-de-stat-le-plateste-dansatorilor-straini-din-banii-de-la-buget-salarii-de-20-de-ori-mai-mari-decat-dansatorilor-romani-cand-artistii-romani-au-protestat-au-fost-facuti-xenofobi-si-nationalisti

Simple capitalisme

ŢIRIAC a fost dat de GOL din ELVEŢIA. Brokerul Cristian Sima explică, pe Facebook, cât de UTILĂ FISCAL îi este lui Ion Ţiriac, DE FAPT, fundaţia PUMA din PANAMA: Miliardarul nu a plătit NICIUN CHIOR din DIVIDENDELE primite

Aprofundaţi la sursă:http://www.evz.ro/cum-functioneaza-evazionismul-legal-brokerul-cristian-sima-explica-pe-facebook-cat-de-utila-ii-este-fundatia-puma-din-panama-lui-ion-tiriac.html

Lehamite postpucistă

Acreală capitalistă postpucistă

De mult timp ni s-a făcut lehamite.

 

 

După 25 de ani de propagandă mincinoasă, de înşelare şi furare succesivă şi agresivă, vin la noi minţiţii, înşelaţii, furaţii,  tot felul de întreprinzători capitalişti în care urlă foamea, lăcomia sau setea de putere. Vin la noi să propună noi băşini capitaliste noi sisteme de deposedare, de exploatare şi de parazitare socială.

 

 

Capitalismul acum, după 25 de ani infracţionali,  ne pute a hoit de la o poştă. Suntem sătui de proprietate individuală şi particulară asupra bunurilor materiale. Suntem sătui de ,,succesurile şi progresurile” economiei capitaliste. Pişa-caca şi caca-pişa;două doctrine liberale promovate de partidele liberal-democrate şi democrat-liberale. ,,Succesurile” şi ,,progresurile capitaliste” s-au văzut după un sfert de viaţă de om, distrusă ca după al doilea război mondial capitalist.

 

 

Lumea românească este saturată de soluţiile capitaliste. Cel puţin 70% din poporul român este deposedat după 25 de ani de practicare a capitalismului. Românului i s-a blocat şi capacitatea de cunoaştere şi ars fiind de toate aceste soluţii false se comportă ca scepticul antic: nu zice nici da nici nu, ci mişcă cel mult degetul mic al mâinii.

 

 

Este tragică situaţia socială în care am ajuns noi poporul român. Orice propunător de orânduire a colectivităţii umane în România nu poate veni decât cu riscul muririi...  Acum fie şi bine intenţionat cineva care propune o nouă organizare socială şi chiar dacă are soluţia viabilă în România, vine pe un teren social mortificat. Nici un propunător nu este crezut. Aceasta ar fi situaţia cea mai bună dacă nu cumva propunătorul ar fi interpretat direct ca fiind criminal.

 

 

Bineînţeles că dacă propunătorul vine din interiorul colectivităţii româneşti, el riscă să fie atacat şi de duşmanii lui străini şi de duşmanii lui româneşti. În cazul în care soluţia propusă este favorabilă poporului român duşmanii străini îl atacă pentru că vrea să le ia străinilor prada România. Duşmanii interni îl atacă pe reformator deoarece minţile criminale ale străinilor au zombificat poporul în aşa măsură încât l-au adus în stare să lupte înprotriva propriei sale existenţe. Nu odată am văzut boschetari capitalişti care urlau din canal. ,,Jos comunizmu! Trăiască capitalizmu!”.

 

 

Cine vine acum în România cu propoziţii de reorganizare socială vine în faţa unui popor batjocorit timp de 25 de ani de către capitaliştii occidentali. Propunătorul schimbării revoluţionare să fie mulţumit de indiferenţa românilor pentru că aceasta este cea mai bună stare din toate stările posibile.

Poporul român îi priveşte acum pe propunătorii revoluţionari ca pe nişte fiinţe extraterestre pentru că poporul român şi-a pierdut fii la lovitura de stat din 1989 decembrie pentru ca după cacialma ţara lor România să fie jefuită şi distrusă.

 

 

Cine îi mai crede pe propunătorii revoluţionari? Îi mai crede o minoritate infimă din popor adică acea parte care nu mai are nici o soluţie la viaţa mizerabilă pe care o trăieşte, (o minoritate care care şi ea cu silă i-ar mai asculta pe propunători) pentru că într-adevăr nu mai are nimic de pierdut în afara vieţii însăşi. Capitaliştii nu le-au mai lăsat decât trupul şi sufletul. Sufletul însuşi le este erodat continuu de ideologia capitalistă în continuuul război postpucist antiromânesc. Prin urmare pentru ei moartea ar fi chiar o binefacere dacă nu ar reuşi să-i dea peste cap pe capitalişti. Aşa se şi explică atitudinea limită a celui încolţit care se dă scump.

 

 

În acest cadru social anomic creat de imperialiştii capitalişti occidentali apărut de exemplu propunătorul unui sistem social al puterii merituoşilor: Laurenţiu Primo. Acest sistem propus de Primo Laurenţiu se numeşte meritocraţie pentru că crezătorii în el cred că sistemul social poate funcţiona pe un principiu de conştiinţă: moralitatea şi competenţa.

 

 

Trecem peste numele problematic al autorului, nume ce nu sună româneşte. Examinăm persoana din punct de vedere social. 

 

 

Laurenţiu avea în timpul loviturii de stat anitromâneşti circa 20 de ani. Se pare că nu avea prejudecăţi. A trecut la capitalism fără să aibă restricţii morale nefiind ,, contaminat” de morala socialistă. A adunat prin metode capitaliste avere în condiţiile degringoladei normative postpuciste şi ne prezintă această realizaţie ca fiind o dovadă a putinţei prosperităţii în capitalism. Pavlovian, şi-a întărit convingerile că ,,capitalizmu-i bun”. De ce este bun capitalizmu ? Pentru că individul a reuşit să îşi adune avere în condiţiile deposedării întregului popor de către străini, cu complicitatea trădătorilor. Acumularea averii individuale în perioada capitalismului postpucist îi serveşte ca probă ,, că capitalizmu-i bun”.

 

 

Laurenţiu Primo tu nu ai înţeles învăţătura marxistă despre caracterul deposedant al proprietăţii private şi caracterul finalmente antisocial a acţiunii capitaliste. Faptul că un individ reuşeşte să prospere nu înseamnă ca aceeaşi metodă de prosperare este valabilă şi pentru colectivitatea populară. Un popor nu mai are pe cine să deposedeze ca să prospere ,,făr de nu” se apucă să jefuiască alte popoare cum au făcut unele popoare europene occidentale ca spaniolii, portughezii, englezii, francezii, olandezii şi aşa-zişii belgieni de exemplu.

Poporul însă dacă trăieşte pe propria muncă nu poate fi capitalist pentru că dacă ar deveni exploatator în caracterul său, atunci s-ar transforma din popor în haită. Este adevărat că capitaliştii occidentali s-au străduit să hăituiască şi să hoituiască timp de 25 de ani poporul român dar totuşi putem spune că încă nu au reuşit.

 

 

Sistemul capitalist există doar pentru că specia umană se află în stadiul psihic de evoluţie. Şi va merge doar atâta timp cât oamenii vor avea cel mult intelect nu şi raţiune. 

 

 

Sistemul meritocratic poate merge numai o perioadă în interiorul sistemului capitalist. Sistemul capitalist va eroda meritocratismul pentru că capitalismul nu funcţionaează pe bază de conştiinţă şi cu atât mai puţin pe bază de conştiinţă morală. Puteţi ignora contribuţia religiilor la sănătatea spirituală deoarece credinţele nu subzistă în capitalism decât în măsura în care se subordonează legilor capitaliste situaţie din care şi provine caracterul parazitar a al grupurilor religioase.

 

 

Am o ipoteză preventivă. Având în vedere fisurile doctrinei se pare că ea este o improvizaţie experimentală. Mă tem să nu fie o nouă găselniţă a oligarhiei capitaliste mondiale creaţie pe care o inoculează experimental pentru a-şi salva averea şi puterea. Se pare că vom asista la o dramă.

Că capitalizmu i bun

Că capitaliștii de când au venit în România au distrus toată munca poporului. Acum că nu mai au baza materială românii au ajuns lumpenproletariatul Europei.

Din boscheții Occidentului capitalist democrația capitalistă vă cheamă în văgăuna morții. Mușcați români momeala bunăstăriii occidentale că vi se va stârpi în curând neamul.

Jos comunizmu că vă dăm capitalizm cu aurolac felul întâi, capitalism cu cocaină felul doi și capitalism cu homâlăi felul trei. Cine mai vrea să halească ceva capitalist poate trece și la zoofilie religioasă.

Toate acestea sunt expresie a sclaviei capitaliste care începe prin distrugerea spiritului și continuă cu aducerea omului în animalitate sub forma ,,democrației” capitaliste.

50.000.000 de americani mănâncă la cantinele săracilor ca expresie a democrației capitaliste.

Capitalismul este ca curvele proaste. Îți arată numai fața rujată nu și curul infectat de sida.

Crime italiene

Avem 4 milioane de români rătăcitori prin lume. Deveniţi, cei mai mulţi dintre ei, sclavi pe plantaţiile altora, în șantierele altora și în casele altora. Avem 4 milioane de români care trudesc pentru bunăstarea altor naţii, pentru că în ţara lor niciun politician nu a fost vreodată preocupat să oprească migraţia economică. Să găsească soluţii pentru crearea de noi locuri de muncă, să acorde facilităţi angajatorilor, să atragă noi investitori, să ridice agricultura din ţărână și să oprească exodul forţei de muncă.

Suntem o naţie amputată cu 4 milioane de români. Un număr aproape egal cu cel al salariaților ce muncesc astăzi în România. Un număr aproape egal și cu cel a imigranţilor sirieni care și-au părăsit ţara, fugind din calea războiului. La noi n-a fost niciun război! Cel puţin, nu unul de care să știm. Nu unul în care să putem lupta, apărându-ne!

Aprofundați aici:

Sursa:http://www.activenews.ro/stiri-diaspora/Suntem-o-natie-amputata-cu-4-milioane-de-suflete.-Romanii-plecati-pentru-o-viata-mai-buna-ajung-SCLAVI-in-strainatate-pentru-2-euro-pe-ora-123948

Pedagogie capitalistă americană

Asistăm la decalaje în dezvoltarea sexuală. Negrii se maturizează mai repede decât albii...

http://stirileprotv.ro/stiri/socant/si-a-violat-si-ucis-profesora-de-matematica-la-doar-14-ani-imaginile-de-pe-camerele-de-supraveghere-care-l-acuza.html

Terorism capitalist

Nu există terorism internaţional! Atentatele din 11 septembrie au fost înscenate

Analiză realizată de către generalul Leonid Ivashov

traducere de Violeta Bucur

Sursa: http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=5216

Generalul Leonid Ivashov este vicepreşedinte al Academiei de geopolitică. Fost şef al Departamentului pentru Afaceri Generale al Ministerului Apărării din Uniunea Sovietică, secretar al Consiliului de Miniştri ai Apărării pentru Comunitatea Statelor Independente (CEI), şef al Departamentului pentru Cooperare Militară al Apărării din Federaţia Rusă, la 11 septembrie 2001 era şef de stat major al armatelor ruseşti.
Şef al armatelor ruseşti la vremea atentatelor de la World Trade Center, 11 septembrie 2001, generalul Ivashov iese din ,,rezervă”. Cu ocazia conferinţei Axis for Peace organizată în 2006 de către organizaţia Voltaire, generalul Ivashov a prezentat situaţia geopolitică actuală astfel:

Nu există terorism internaţional! Atentatele din 11 septembrie au fost înscenate. Ceea ce vedem nu este decât terorism instrumentalizat de către marile puteri, terorism care nu ar exista fără acestea. Mai degrabă decât să simuleze o ,,luptă împotriva terorismului”, cea mai bună manieră pentru a diminua numărul atentatelor constă în restabilirea drepturilor internaţionale şi a cooperării pacifiste între state precum şi între cetăţenii lor. Terorismul apare acolo unde contradicţiile sunt exacerbate, unde intervine o schimbare a regimului politic sau la nivel social, unde se ajunge la o instabilitate politică, economică sau socială, unde se pun în liberatate potenţialităţi agresive, unde intervine decadenţa morală, unde triumfă cinismul şi nihilismul, unde viciul este legalizat, iar criminalitatea ia amploare.

Aprofundaţi aici: http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=5216

Identitatea dintre capitalism şi democraţie

Una dintre minciunile propagate de ideologii capitaliştilor este că democraţia este capitalismul. 

 

Identificarea frauduloasă a democraţiei cu capitalismul este doar unul dintre procedeele de deturnare a a cunoaşterii prin deturnarea gândirii corecte. Alături de la această procedură distructivă a gândirii raţionale se află şi altele. Aici acum ne concentrăm numai asupra acestui procedeu a cărui esenţă este nimicirea principiului identităţii. Acest principiu al cunoaşterii logice cere să considerăm că orice lucru este identic cu sine însuşi şi numai cu sine însuşi.

 

Cum poate fi identică democraţia cu capitalismul?

 

Iată cum.

 

Proprietatea individuală sau particulară asupra bunurilor materiale ale colectivităţii creează un ascendent al individului şi grupului înavuţit asupra restului majoritar al colectivităţii. Acesta este primul semn al puterii poporului. Puterea poporului se înfiripă cu îmbogăţirea unei minorităţi.

 

Chiar din punctul în care persoana sau grupul dispune de mijloacele materiale de trai poate să îşi subordoneze prin plătire celelalte persoane, persoane care nu au bunuri materiale pentru că nu au stăpânit acea artă a deposedării care te face proprietar de capital. Acesta este al doilea semn al puterii colectivităţii în sistemul social şi politic.

 

Următoarea fază în creşterea puterii poporului este condiţionarea existenţei şi funcţionării statului de către posesorii mijloacelor materiale. În această fază vedem cel de la treilea semn al democraţiei capitaliste: creşterea puterii poporului prin subordonarea organizaţiei statale faţă de voinţa persoanelor şi grupurilor deţinătoare de capital.

 

Pasul următor al puterii poporului se concretizează diferenţiat în condiţionarea celor trei tipuri de organe ale puterii statale capitaliste de finanţarea de către posesorii de capital. Aici avem de a face cu lucrul migălos al meşteşugarilor statali: lucrul legiuitor, lucrul executor şi lucrul judecător.

 

De bună seamă că lucrul legiuitor este democratic deoarece veniturile legiuitorilor sunt dependente numai de finanţarea populară făcută prin intermediul contribuţiilor proprietarilor capitalişti. De aceea şi produsele muncii legiuitorilor nu vor fi decât expresia voinţei şi puterii poporului. Capitaliştii sunt garanţii autenticităţii legiuirii populare. Ei nu au interese personale sau de grup. Deci legea nu are caracter de clasă ci numai o natură populară. Această situaţie este suficientă şi nici nu se mai îndoieşte nimeni de buna credinţă a clasei capitaliste. 

 

Deoarece statul capitalist nu este unitar deoarece capitaliştii ca reprezentanţi siguri ai poporului l-au împărţit în trei grupuri de organe care se bat între ele cu puteri egale, organul legiuitor nu are cum să îşi impună voinţa organului executiv sau organului judecător. Nu are cum deoarece deşi este finanţat de minoritatea cinstită a proprietarilor imediat ce ar încerca să înşele legiuitorilor li s-ar şi paraliza oarece de frica poporului. Legiuitorilor li s-a inoculat virusul paralizării la alegeri, virus ce se activează imediat la începerea legiuirii. În mod inexorabil atât proprietarul capitalist cît şi legiuitorul sunt slujitori ai majorităţii cel puţin, dacă nu ai totalităţii poporului.

 

Trecând la organele executive constatăm că legea de fier a democraţiei acţionează imperturbabil. Organul executiv are garantată egalitatea de putere cu organul legiuitor deoarece execută întocmai şi la timp norma făcută de legiuitor finanţat de capitalist care musai nu poate fi capitalist decât sub acceptul şi controlul poporului.

 

Organul judecător se află în egalitate cu organul executor deoarece şi el se subordonează legilor făcute de legiuitor care este controlat de popor prin garanţii capitalişti. De asemenea organul judecător este egal cu legiuitorul deoarece judecă numai în baza legilor făcute de acesta, legi care nu pot fi decât expresia motivaţiilor populare garantate de clasa proprietarilor. Judecătorul are o dublă egalitate: este egal cu legiuitorul ca judecător pe norme făcute de legiuitor dar este egal şi cu executorul pentru că îi judecă faptele iar executorul trebuie să se subordoneze deciziilor judecătorului. Această dublă egalitate o are şi organul executor deoarece el execută şi legea făcută de legiuitor dar şi hotărârea judecătorului.

 

Cine are felonia de a crede că este ierarhie  socială este de o mârşăvie condamnabilă deoarece egalitatea este liniară: puterea poporului este egală cu puterea capitaliştilor şi puterea capitaliştilor este egală cu puterile statale.

 

Ceea ce era de demonstrat.

Atac antiromânesc capitalist

  În Republica Capitalistă România ideologii capitalişti s-au format şi  ideologia capitalistă este deja dominantă. Starea actuală a spiritului poporului român nu este rezultatul unei creşteri naturale ci a unei acţiuni războinice premeditate. Poporul este prostit, tâmpit, îndobitocit. Acum se poate trece la exterminarea lui. Donald Trămpulică a şi borât din el obiectivele agresării americane a Libiei. Lingăii americanilor a luat concucerea la Tripoli şi vor trece la intoxicarea bio-psihică a poporului libian. În Republica Capitalistă România nu a fost nevoie de război căci românii formează un popor impur şi sinucigaş. Poporul român a avut dovezi capitaliste clare despre genocidul ceauşist de 60.000 de cetăţeni pe care i-a omorât Nicolae Ceauşescu în special în timpul loviturii de stat din 1989. Poporul român avea deja agenţii străini în interiorul său atunci când cacialmaua din 1989 a avut loc. Ceea ce rămâne de făcut este doar să finalizezi crima antiromânească începută după diversiunea din 1989. Viermii care se încadrează în această tendinţă sunt bineveniţi la Washington şi la Tel Aviv.
            Mijloacele de informare în masă sunt aservite capitalismului imperialist izraelo-american. America de Nord nu a terminat al doilea război mondial. Americanii au continuat agresiunile antinaţionale în cele mai diverse condiţii. După al doilea război mondial nu s-a instaurat pacea în lume ci s-a diversificat războiul. Diferenţa este că acum sunt puternici americanii iar atunci erau puternici germanii.
            Consecinţa felului în care s-a dus şi s-a terminat al doilea război mondial este degenerarea Europei, expansiunea extraeuropenilor peste populaţia europeană şi implicarea Europei în toate crimele americane împotriva Umanităţii. Ceea ce ne poate interesa este doar termenul extincţiei populaţiei europene. Pare ciudat dar degenerarea europenilor vine tocmai de la sistemul social capitalist. Organizarea capitalistă a colectivităţii umane poate duce la eliminarea indivizilor viabili din comunitate fie prin război fie prin pace. Prin război ca agenţi ai luptei fratricide iar prin pace datorită modului de viaţă. 

Acum în sistemul capitalist postpucist nu se mai discută despre nivel de trai, mod de viaţă, calitatea vieţii. Nu este bine pentru capitalişti să se discute aşa ceva deoarece le periclitează crimele. Voi români trebuie să dobândiţi convingeri capitaliste: modul de viaţă trebuie să fie unul burghez îmbuibat, plin de desfrâu, idividualist, egoist. Nivelul de trai trebuie să atingă numai pentru hoţi şi curve niveluri europene dar pentru proştii poporului el trebuie să fie de nivel canal capitalist . Calitatea vieţii trebuie să se apropie de limita cu moartea. Pentru a atinge aceste etaloane capitaliştii vă recomandă credinţă în lumea de după moarte, umflarea conturilor popilor creştini, donare în locaşuri de cult jidănesc.
            Războiul antiromânesc al oligarhiei capitaliste occidentale este un război complex desfăşurat pe plan biologic, psihic, social şi cultural. El se manifestă prin alimentarea cu alimente străine, distrugerea sistemului sanitar, proliferarea animalelor leptospirotice, infectare ” întâmplătoare”, vânzarea resurselor naturale, (vezi resursele de la Roşia montană), discreditarea poliţiei, discreditarea judecătorilor, discreditarea instituţiilor de învăţământ ( vezi ciclurile de învăţământ în limbi străine pentru deznaţionalizare).  Aşa cum am menţionat, ideologii imperialismului american în calitatea lor de slugi au cenzurat canalele de radio şi televiziune precum şi presa scrisă. ( Vezi ,, ofertele” canalelor de televizie). Conţinutul şi forma a ceea ce se transmite sunt amputate astfel încât funcţia cognitivă a presei este anulată, funcţia educativă este convertită într-o funcţie de manipulare şi funcţia distractivă este infectată cu pestilenţe capitaliste de bordel. Şi culmea acţiunii distructive este că românilor li s-a inoculat convingerea că aceste trăsături criminale aparţin poporului român nu criminalilor occidentali. 

În asemenea condiţii se pune problema unei autoapărări eficiente. Ştim că mulţimea popilor creştini face eforturi de apărare a unei moralităţi dar atragem atenţia că această moralitate este pervertită de legea capitalistă a obţinerii de cât mai mult profit. Această perversiune nu permite agentului acţiunii să îşi dezlănţuiască forţele de convingere şi acţiune socială. Pentru mai buna înţelegere dau un exemplu. Poate un popă să aibă mai multă audienţă în predica lui morală dacă el este nevoit să acumuleze avere datorită modelului de viaţă pe care trebuie să îl accepte în societatea capitalistă? Nu poate câştiga adepţi pentru că ideologii capitalismului au forţa argumentului material: plătesc consistent curvele şi hoţii din banii furaţi de la poporul prostit iar popa este nevoit să se apuce de manţocării pentru a contracara sărăcia în care îl duce o viaţă creştină într-o mare de criminali.
            Stimaţi cetăţeni este stringent necesar să vă schimbaţi radical atitudinea faţă de aceşti criminali ascunşi sub numele de democraţi capitalişti. Ei sunt ucigaşii voştri ascunşi. Ei nu vă doresc viaţa ci moartea. Dacă nu veţi acţiona nici în această fază mai târziu nu veţi mai putea căci veţi fi împuţinaţi, îmbătrâniţi, decăzuţi iar copii voştri vor fi zombii exterminabile.

DemoDuba poliţiei stă la pândocraţie capitalistă

Astăzi 2015-06-07 la ora 19 capitaliştii şi-au exemplificat în Piaţa Universităţii din Bucureşti democraţia capitalistă.

În timpul în care cetăţenii patrioţi au spus adevărul despre sabotarea economiei naţionale româneşti prin defrişarea pădurilor poliţiştii i-au eliminat pe protestatari din Piaţa Universităţii prin avertizare amendare şi ridicare cu forţa, ducerea în dube şi apoi la secţiile de poliţie pentru a fi amendaţi.

Reacţia poliţiei politice   a fost tipică. Călcându-se în picioare principiul liberei exprimări a voinţei poporului pentru apărarea unei valori materiale bazale a ţării, poliţia politică capitalistă a ridicat mai presus de aceste valori formalităţile unui regulament de funcţionare a adunărilor şi au reprimat o manifestaţie pentru simplul motiv că manifestanţii nu au înştiinţat primăria că vor să facă adunare pentru comunicarea subminării cadrului natural al poporului român.

Deci înştiinţarea primăriei pentru o adunare publică este mai importantă decât înştiinţarea poporului de săvârşirea crimei de subminare a economiei naţionale.

Ăia care au vândut pădurile poporului român au plătit amenzi pentru că nu au anunţat sabotarea economică a României?

Ăia care  trebuiau să apere mediul natural al României au anunţat că sunt părtaşi la un dezastru naţional?

Etc. etc.

Vorbele sunt de prisos România capitalistă postpucistă.

Nu! Este răspunsul general. Nici înştiinţări nici amenzi nu au plătit trădătorii de neam şi ţară. Au făcut crimele fără să anunţe poporul şi nu au plătit nimic pentru actele lor criminale.

Amenzile le plătesc băieţii tineri care trebuiau să înştiinţeze primăria bucalistă că vor să comunice poporului subminarea economiei naţionale şi trădarea.

Aceasta este democraţia capitalistă.

Oamenii au tremurat de frică şi au fugit din faţa poliţiei politice astăzi  şapte iunie 2015 în capitala bucalistă a Republicii Capitaliste România.

Trăiască capitalizmu! Jos comunizmu!

La 200 de metri de locul protestului terminat democratic cu amenzi şi arestări pentru că s-a protestat pentru interes naţional nu pentru burduhanele capitaliste, capitaliştii au organizat un circ în jurul statuii lui Mihai Viteazul de care şi-au bătut joc în faţa copiilor borând apă din gură spre copii mici.

Borîrea apei din gură în faţa statuii lui Mihai Viteazu a fost mult mai ochei decît protestul vital pentru pădurile poporului român. Au adunat capitaliştii de două ori mai mulţi spectatori decât au fost protestatarii  pentru apărarea pădurilor.

Peste drum de circari lângă spitalul Colţea capitaliştii au organizat o altă momeală anesteziantă a revoltei împotriva subminării şi trădării: un concert cu spatele la protest.

Capitaliştii au diferite droguri pentru clasele  de jos ale poporului. Ba le bagă circ, ba le bagă muzică, ba le bagă pornografie, ba le bagă violenţă ba le bagă perversiuni sexuale, etc. etc. Vorbele nu mai au valoare.

Iată câteva imagini de la democraţia capitalistă din Piaţa Universităţii din 2015-06-07 în capitala bucalistă a Republicii Capitaliste Române postpuciste.

Un cerşetor capitalist în apropierea  protestului anticapitalist

Duba poliţiei politice stă la pândă.

Poliţia era aliniată şi în faţa Teatrului  Naţional Bucureşti

În faţa fântânii arteziene erau aliniaţi poliţişti capitalişti.

Poliţiştii erau nu pentru apărarea protestatarilor şi priveau cu ură la protestatari.

Teatrul Naţional Român are aspectul batjocoritor al unei paraşute capitaliste

Încă o dubă de poliţie capitalistă.

Doi poliţişti ai capitaliştilor gata de bătaie.

Tensiunea psihică creşte

Protestatarii erau mai puţini decât poliţiştii.

Protestatarii nu erau violenţi.

Poliţiştii erau nervoşi.

În faţa teatrului paraşută poliţiştii păzeau.

Tensiune psihică la poliţişti.

Se aştepta ceva.

Situaţia nu prezenta nici un semn periculos.

Între protestatari era o atmosferă destinsă.

O discuţie care se ridică la opoziţie.

Oamenii nu se aşteptau la violenţă.

Totul părea normal în conduita protestatarilor.

Nimeni nu manifesta violenţă

Poliţiştii s-au grupat câte patru şi au sărit la câte un vorbitor la megafon.

Un român despre care se spunea că e cetăţean german este încercuit de poliţişti şi poliţiştii îi cer actul de identitate.

Românul protestează ştiind că va fi amendat pentru că a vorbit pentru ţară.

Poliţistul devine mai agresiv şi îl previne că dacă nu dă buletinul va fi ridicat cu forţa.

Mai mulţi poliţişti intervin la cetăţeanul german  pentru a-l prinde.

Prietenul său cu ochelari se solidarizează cu el şi poliţiştii îl apucă şi pe el iar el se agaţă puternic de barele de fier pentru a nu fi ridicat cu forţa de poliţişti. Lumea din jur devine agitată se revoltă şi urlă.

Începe prinderea de mâini a cetăţeanului german şi unii protestatari îi sar în ajutor. Poliţiştii se înmulţesc în jurul celui vizat de poliţie şi îi domină prin forţă pe protestatarii care sar să-l ajute pe cetăţeanul german.

Poliţia se purta ameninţător faţă de oamenii din jurul fântânii arteziene şi încerca să îl agaţe când pe unul când pe altul. Situaţia nu mai putea fi controlată. Dacă protestatarii erau mai mulţi decât poliţiştii atunci foarte probabil s-ar fi iscat o bătaie generală între protestatari şi poliţia politică.

Cetăţeanul german şi prietenul lui cu ochelari sunt înşfăcaţi de poliţişti şi târâţi spre duba băgată lângă Facultatea de Arhitectură.

.

Protestatarii au fugit spre dubă urlând dar poliţiştii au fugit în jurul dubei făcând cordon ca să nu ajungă cei revoltaţi la dubă unde au fost băgaţi cu forţa nişte vorbitori.

Oamenii fiind puţini nu le mai rămânea decât să asiste pasiv  fotografiind sau filmând capturarea rând pe rând a vorbitorilor la megafoane.

Atmosfera era violentă între oamenii din jurul fântânii arteziene dar erau mai puţini decât poliţiştii căci dacă erau mai mulţi democraţia capitalistă s-ar fi lăsat cu ciomăgeli populare între poliţia capitalistă şi poporul a cărui putere tocmai se exercită în dube acum...

e

În faţa Universităţii de Stat capitaliştii au organizat un circ pentru prostirea poporului unde barbaţi borau pe gură apă spre copii lângă statuia lui Mihai Viteazul.

Lângă spitalul Colţea capitaliştii distribuie drogul muzical pentru oamenii ,,culţi” nu pentru cei ce îşi pun viaţa în joc pentru salvarea României.