2015/03/22

Minciuni antidace dexate

URIAȘA MINCIUNĂ DIN DEX: Conform acestuia, toate piesele componente ale costumului național românesc au nume… luate de la străini! Nimic de la geto-daci!!!!!!

V-ați întrebat vreodată ce fel de etimologii or fi având, conform DEX-ului, piesele componente ale costumului nostru național?
M-am gândit să desenez o pereche de români îmbrăcați în straie tradiționale, pe care să atârn, ca pe un pom de Crăciun, etimologiile instrumentului nostru ,,științific”.


Ştiţi la ce mă gândesc, când mă uit la acest desen? Dacă ar fi avut măcar un pic de imaginaţie, autorii DEX-ului s-ar fi jenat ei înşişi de absurditatea ce o impuneau.
Numele pieselor din costumul național românesc sunt toate ,,împrumutate”.
Etimologiile DEX-ului par „normale”, când sunt rupte de întreg. Dar când analizăm întregul, ele devin mai mult decât absurde: sunt antiştiinţifice. Poţi să împrumuţi de la vecini numele unui fel de mâncare (ciulama, gulaş, pizza) sau al unei băuturi (vodka, wisky, coca-cola), al unei arme (iatagan, katiuşa, kalaşnikov), al unui aparat inventat de curând (sputnic, lunohod, computer, mouse). Dar nu majoritatea pieselor de port naţional, care, la toate popoarele, vin din timpuri imemorabile.
Uitați-vă atent la ţăranca specialiştilor în răsfoit dicţionare.
costum de femeie


Bunda
[1] din piele de oaie şi catrinţa[2] de lână le-au inventat strămoaşele noastre din neolitic, când au domesticit oile. Pe spatele bundelor românii brodează și azi simboluri geto-dacice vechi cât lumea, cum ar fi Pomul Vieții și pasărea-suflet. Catrința o ţeseau la stativele alcătuite dintr-un băţ sprijinit pe două crăci înfipte în pământ, iar urzeala era întinsă de pietre legate de fire. Dar, conform DEX-ului, ele n-au fost în stare să inventeze și nume pentru hainele lor. Mii de ani le-au arătat cu degetul. Au venit legionarii, apoi slavii, dar nu știu de ce nu le-au luat de la aceștia. I-au așteptat pe maghiari, ca sa se producă alt miracol lingvistic în stil DEX: deși vedeau pentru prima dată o catrinţă, maghiarii le-au dat româncelor numele fustei lor tradiţionale. Deși e mai logic să admiți că femeile maghiare, dupa ce au învățat să țeasă, au luat de la dace catrința și, pocind niţel cuvântul dac, au ajuns la katrinca. Este absurd să afirmi că pentru piese vestimentare străvechi românii au împrumutat nume de la ultimii migratori veniți lângă noi.
            Ia[3], bluza femeiască, dacă ar putea vorbi, ar spune că nu-i luată de la romani. O purtau femeile de la Cucuteni când desenau pe oalele lor aceleaşi semne ca cele de pe mâneca sa. În fața iei, toată suflarea europeană trebuie să se închine adânc. Pe mânecile sale a păstrat, în formă de ornamente, pictogramele celei mai vechi scrieri din lume. Femeile traco-dace scriau pe altiţă[4] formule magice, care îndepărtau duhurile rele de la persoana ce o purta. Din păcate acestea n-au putut îndepărta duhurile respective și din etimologiile DEX-ului. Conform lui, când au venit legionarii, strămoaşele noastre n-au avut altă treabă decât să umble pe sub gardurile castrelor cerșind cuvinte, inclusiv pentru cămaşa lor. DEX-ul afirmă că legionarii le-au dat linea, care, printr-o minune lingvistică, s-a transformat în ie.
Când mă uit la picioarele ţărăncii îmbrăcate în etimologiile „specialiştilor” de la Academie, mă copleşeşte mila pentru biata femeie. Pentru ciorapi[5] a aşteptat turcii ca să le dea un nume. Iar pentru colţuni închipuiţi-vă că s-a dus tocmai în Grecia. La limba neogreacă. Dar când, cu ce mijloc de transport şi în ce regiune a Greciei au mers strămoaşele noastre după numele unor simple obiecte de îmbrăcat pe picioare, specialiştii în confecţionat etimologii tac mâlc.
Cu opincile şi nojiţele le-a fost mai uşor. Au tras o fugă la bulgari.
Pentru brâu[6] au făcut o drumeţie lingvistică în Albania. Conform răsfoitorilor de dicţionare, alte popoare importau mirodenii, mătase, cafea. Noi importam cuvinte.
Să nu uităm de traistă[7]. Geanta tradiţională de lână ţesută la stative. Strămoaşele noastre o purtau pe umăr din străvechime. Dar numele ei, aţi ghicit, l-au împrumutat. De la cine? Tot de la albanezi. Când, cum, în ce împrejurări? Ce întrebări dacomanice? Răsfoitorii de dicţionare trebuie crezuţi pe cuvânt. Altfel se supără şi te fac dacoman, dacopat, promotor de teorii nocive.
Acum uitați-vă la țăranul român. N-are în costumul tradițional niciun cuvânt de la geto-daci.
costum de barbat

NOTA MEA (Daniel Roxin): Este incredibil! Până și OPINCA ROMÂNEASCĂ, aia pe care o puteți vedea pe Columna lui Traian, purtată de strămoșii noștri încă de acum 2.000 de ani, cică e împrumut din BULGARĂ, de la migratorii care au venit după veacuri de la războaiele dintre Decebal și Traian. Ce mizerie! Ce mistificatori!!!
Sumanul[8], paltonul dacic din lână bătută la piuă, gluga[9], opincile, nojițele au nume bulgărești. Cojocul[10] l-a luat de la slavi. Dar dacă ar putea vorbi, această haină dacică ar spune că originea numelui său vine dintr-o rădăcină proto-indo-europeană -koug’, care însemna ,,coajă”, ,,înveliș”. O piele uscată, ca o coajă, ce învelea trupurile dacilor când bătea crivățul de nord. Dovada: acest radical există în mai multe limbi indo-europene. Știu că lingviștilor oficiali le tremură barba, când un Mihai Vinereanu sau alți cercetători de bună credință fac paralele între limba română și limbile indo-europene. Dar altfel nu se poate face etimologie științifică. N-au demonstrat chiar autorii DEX-ului că, răsfoind dicționarele vecinilor, obții acest tablou monstruos: costum național românesc cu numele pieselor exclusiv de împrumut?!


            Pălăria, fiindcă nu au găsit-o nicăieri, au dat-o cu ,,et. nec.”
            Dar culmea cinismului e că autorii DEX-ului nu se sinchisesc să spună despre cioareci, pantalonii dacici strânși pe picior, că au ,,etimologie necunoscută”. Am observat că susținătorii romanizării au frică de lucrurile clare. Metoda comparativa, principiile ferme, găsirea unor echivalente în limbile indoeuropene vechi nu sunt în favoarea romanizării. De aceea în DEX nu veți găsi nici principii ferme, nici metodă, nici criterii științifice. Totul este arbitrar. De aici și masa compactă de etimologii bizare. Asta se vede foarte bine când ne uităm la feluritele etimologii prin care a fost purtat cuvântul ,,cioareci”. Cihac îl considera împrumutat din maghiarul szövelèk ,,țesătură”. Șăineanu îl lua din turcă, čarek ,,cisme orientale”. Capidan din aromână, cioară ,,șireturi pentru picioare”. Observați intenționata încâlceală. Dacă ar fi mers, ca domnul Mihai Vinereanu, pe linia unui radical proto-indo-european, cum fac și alți etimologi serioși de pe alte meridiane, ar fi dat de (s)keu- ,,a acoperi”. Acestui radical i s-a adăugat, în limba veche traco-dacă, sufixul -iko-s, obținându-se keuriko-s. În traco-dacă se zicea k’uriko-s. În străromână ciorecu. Iar în română cioarec(i). Prin geto-daci, cuvântul a ajuns la noi. Metoda urmată de Vinereanu se cheamă comparativ istorică. Și ea chiar îl duce pe cercetător la originea cuvintelor. Spre deosebire de răsfoitorii de dicționare, care vor să ne convingă că cuvintele nu evoluează în decursul a mii de ani, ci sar pârleazul, ca niște găini, de la un vecin la altul. Dar mai ales că au sărit pârleazul de la toți vecinii în limba noastră. Asta te face să pui la îndoială corectitudinea celor de la DEX.
            Până și unealta principală de muncă a țăranului român are denumiri numai de la migratori: de la legionari securea[11], de la slavi toporul[12], de la maghiari barda[13], de la turci baltagul[14].
            Nici pleata[15] nici chica[16] nu-i a lui. Și pe acestea le-a împrumutat de la slavi.
            Da poate nici trupul[17] nu-i al lui? parcă-l aud întrebând pe un cititor inimos.
            Firește că nu. Conform DEX-ului, l-a luat din vechea slavă.
            Dar măcar sufletul[18] îi al lui?
            Ce întrebare dacomanică! Firește, că nu. Conform DEX-ului l-a luat din latină. De la un suflitus cu asterisc, adică el nu există în limba latină, dar răsfoitorii de dicționare presupun că ar fi existat. De ce? Ca să provină din el românescul suflet, pe care ei nu l-au găsit nicăieri.
            Dar măcar capul, creierul, mintea, a munci, a gândi sunt ale lui?
            Nu, nici vorbă. Capul, mintea și creierul i le-au dat legionarii. Iar a munci și a gândi l-au învățat maghiarii.
            Citind etimologiile DEX-ului, ai senzația că te afli în lumea acelor ,,trolls” de pe internet care neagă totul. Cu un cinism și o lipsă de logică demnă de un balamuc, românului i se neagă adevărata identitate. Are în vocabular cuvinte de la toți vecinii și străinii. Numai de la strămoșii săi reali, geto-dacii, nici unul. Îți vine greu să crezi în profesionismul celor ce au alcătuit un asemenea ,,instrument științific”.
            Întrebarea este: ,,Cui folosește el?”
Nota mea: Bulversant acest articol al Iuliei Brânză Mihăileanu! Simplul bun simț este suficient pentru a ne da seama că DEX-ul este o catastrofă științifică, un instrument de menținere a falsului istoric. Cum e posibil ca un popor cu vechimea noastră, cu rădăcini clare în spațiul geto-dac (costumul popular românesc seamănă bine cu cel al dacilor de pe Columna lui Traian), cu tradiții care se pierd în negura timpului, să nu poată păstra nici măcar o denumire geto-dacă din costumul pe care îl poartă de peste 2.000 de ani? Cine ar putea crede așa ceva? În concluzie, putem spune că dicționarul Explicativ al Limbii Române este o mizerie iar faptul că Academia Română îl girează este foarte grav. Ar fi interesant să se facă o cercetare pentru a vedea câți dintre autorii DEX-ului, în ultimul secol și jumătate, au fost români. Din informațiile mele, majoritatea au fost de altă etnie…
Oameni buni, acest articol trebuie să circule, trebuie răspândit pentru ca toți românii să înțeleagă minciuna în care trăiesc. Dați-i Share, trimiteți-l pe e-mail, publicați-l pe blogurile voastre. Măcar atât!!!
Daniel Roxin


                [1] Din fondul pre-latin. Cf. MihaiVinereanu, Dicționar Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică, București, Alcor Edimpex, 2009, p. 166.
                [2] Din fondul indo-european. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 188-189.
                [3] Din radicalul proto-indo-european lino, care definește inul. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 431; p. 434.
                [4] Din radicalul proto-indo-european al- ,,a crește”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 74; p. 445.
                [5] Origine traco-dacă. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 230.
                [6] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 155.
                [7] Origine dacică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 843.
                [8] Din fondul prelatin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 798.
                [9] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 398-399.
                [10] Din radicalul proto-indo-european keug’-, koug’- ,,coajă”, înveliș”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 253.
                [11] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 754.
                [12] Din fondul indo-european. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 842.
                [13] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 116.
                [14] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 113.
                [15] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 647.
                [16] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 217.
                [17] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 850.
                [18] Din radicalul proto-indo-european bhel-, bhle- ,,a (se) umfla, sufla”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 796.

2015/03/04

Infernul capitalist

Dacă 
ar fi să ierarhizăm sistemele sociale umane,
comunismul național este superior socialismului național. După acestea
vine capitalismul național, feudalismul național, sclavagismul național.
Oricare din acestea este superior formelor imperialiste de reorganizare
sociale cum sunt Statele Unite ale Americii, Uniunile Europeană, Africană,
Asiatică, OSA.

Imperiile ar fi necesare numai dacă
ne-ar ataca ființele extraterestre cărora am auzit că li se închină acum și șefii creștinilor catolici, papa de la Roma...

Nationalul
are prioritate față de internațional și internaționalul față de mondial. 

Mondialismul comunist este mai rău decît internaționalismul comunist și acesta este mai rău decât naționalismul comunist.
Naționalismul comunist este mai rău decât poporanismul comunist.

A fi comunist național sau a fi naționalist comunist nu este rău decât în raport cu a fi poporanist național sau naționalist poporanist. Țin să precizez că naționalismul nu este atît de bun cum vrea agentura
antiromânească să se creadă. 


Totuși a fi naționalist înseamnă (așa cum
marele Ivan Vissarionovici Stalin a spus în mod științific), a fi impur ca neam. Așa se și poate explica proliferarea grupurilor naționaliste.
Ele sunt premergătoare grupurilor internaționaliste deoarece orice grup naționalist este adeptul cuprinderii mai multor popoare într-o
colectivitate definită pe un teritoriu. Poporanismul este mult mai natural dar mai natural decât poporanismul este uniunea tribală.
Neajunsul actual însă este că capitaliștii au șters prin
pseudoprogresele lor originalitatea de neam care este mai pură decît de trib.

Pentru salvarea unui popor 

orice organizare colectivistă este superioară organizării capitaliste deoarece organizarea capitalistă generează spargerea coeziunii neamurilor și a originalității lor stricând ordinea naturală a lumii. Și contra societății mai faci ceva dar contra Naturii dacă ai mișcat, riscul este aproape extrem.

Cui folosește eterogenitatea
unei colectivități umane? 


Străinilor distrugători și trădătorilor
interni. Prin urmare este mai onorabil să fii național-comunist decât să fii trădător capitalist. Și mai onorabil ar fi să fii poporan-comunist dar și așa este oarecum compromițător datorită perversiunii propagandei deșănțate practicate de capitaliști la toate televiziunile-bordel unde
foarte ușor s-ar coînfunda în mod rușinos capitalist adevărul cu minciuna.

Pe de altă parte 

regruparea populațiilor pe criterii atât de naturale cum este neamul ar fi cu două tăișuri pentru că neamurile sunt în anumite cazuri mai vulnerabile decât popoarele și popoarele mai vulnerabile decît națiunile și acestea decît uniunile internaționale. Dacă mai punem și ipoteza păpească cu ființele extratereștre care vin în chip de zei ca să reducem la minimum vulnerabilitatea atunci ar trebui să admitem pe timpul agresiunii extraterestre conduse din SUA, o organizație mondială de orice natură ar fi ea, fie comunistă, socialistă, capitalistă, feudală,sclavagistă.

Nu știu dacă înțelegeți că 

nu avem scăpare din iadul capitalist actual:
orice ai face tot o încasezi. Este culmea perversiunii sociale!

Totuși
recomand celor înclinați către înțelepciune să reculeze și să reflecteze sinceri. Pericolul de care se feresc capitaliștii este timpul de reculegere pentru popor: atunci este posibilă înțelepciunea. Ferească Iehova să se întâmple așa ceva!

După cum se poate vedea:

dracul este mai deștept decât dumnezeu și de aceea
și-a pierdut lumea încrederea în zei în special în ce iudaici cum este Iahve și Iisus dân Năzăret. 


Lumea... 
începe să semene cu iadul.