Considerăm necesar să examinăm soluțiile unor contemporani la problemele sociale actuale. În cadrul acestei considerații avem în vedere propunerea lui Laurențiu Primo care este o variantă a doctrinei meritocratismului. Acestă viziune s-a concretizat într-o carte scrisă în anul 2010 având titlul ”Meritocrația- Sfârșitul democrației”
Produs publicat in 2010 de Antet
Data aparitiei: Ianuarie 2010
Colectia Dezvaluiri
Format: 130x200
Tip coperta: Brosata
Numar pagini: 96
ISBN: 978-973-636-418-1
Produs publicat in 2010 de Antet
Data aparitiei: Ianuarie 2010
Colectia Dezvaluiri
Format: 130x200
Tip coperta: Brosata
Numar pagini: 96
ISBN: 978-973-636-418-1
De asemenea în anul 2013 această soluție a fost propusă din nou dar într-un fel revizuit într- carte având titlul ,,Meritocrația și meritocratismul”.
An aparitie: 2013
Autor: Primo Laurentiu
Categoria: Politica
Editie: Necartonata
Editura: ANTET
Format: 200X130
Nr. pagini: 296
Examinăm această doctrină scrisă în format electronic prezentă pe saitul meritocratia.ro:
Prefața și cuprinsul îl puteți examina aici:
Cartea în format pdf se mai găsește și aici:
Facem următoarele observații asupra conținutului și formei acestei cărți publicate pe saitul meritocratia.ro. cu scopul ca acestă viziune să fie revizuită pentru a deveni o doctrină realizabilă.
..........................................................................
Capitolul I
Pagina 15
Alineatul 1
1. Astăzi în 2017 după 4 ani, faptele nu au confirmat afirmația că au fost ultimele zvâcniri ale democrației occidentale.
2. Conceptul de ,,democrație originală de tip occidental”.
Laurențiu Primo nu definește acest concept și expune ideea în mod
confuz. Democrația de tip occidental este în fapt democrația capitalistă
care este o putere politică a minorităților manipulate de adevărații
stăpâni ai statelor, oligarhia capitalistă.Apariția meritocrației nu datează de 4 ani. Propoziție imprecisă. Trebuia să precizeze că meritocrația în România nu a apărut decât de 4 ani. În realitate meritocrația nu este în România nici acum.
Alineatul 2
1. Conceptul de ,,sistem”.
Folosește această idee întru-n mod nedefinit, neînțelegându-se de la
început că este vorba despre sistemul social general, despre un
subsistem al colectivității umane sau o parte componentă a unui
subsistem social. Din această cauză cititorul nu știe către ce trebuie
să își orienteze atenția.
Se înțelege că este vorba de sistemul
politic capitalist dar autorul nu îl numește sistem politic capitalist
de frică de nu a părea radical, revoluționar că doar abia ,,s-a dărâmat
odiosul sistem social comunist” care în fapt nu a existat niciodată.
Această imprecizie și neclaritate noțională are două scopuri: unul să
nu își stârnească dușmanii în mod radical și al doilea scopul de a nu
dizloca sistemul capitalist pentru că nu este ce pune în locul lui. În
felul acesta Laurențiu Primo nu stabilește nici un scop definit la
acțiunii: trebuie să acționăm împotriva sistemului! Împotriva cărui
sistem? Împotriva sistemului natural, împotriva sistemului social sau
împotriva spiritului universal, etc? Ținta aceasta este nedefinită
pentru a-i deruta pe agenții acțiunii.
Este adevărat că în ziua
de azi trebuie să recurgi la o atitudine difuză pentru a nu putea fi
atacat imediat dar atunci când te apuci de acțiuni serioase oricum tot
vei ajunge să înfrunți dușmanul periculos care este în fapt oligarhia
capitalistă. Considerând aceste circumstanțe atenuante să nu uităm
totuși că până la urmă tot va urma înfruntarea sistemului social
capitalist și această înfruntare se va solda cu pierderi sufletești,
pagube materiale, arestați, vătămați și morți.
În alineatul 2 se
pare că autorul precizează termenul de sistem reducându-l la un anumit
regim de exercitare a puterii: democrația. Laurențiu Primo a persiflat
democrația adică acel regim de exercitare a puterii în stat în care
poporul sau majoritatea poporului are puterea de decizie. Se pare că nu
ne-am înșelat cu privire la ceea ce scrie în titlul primei lui cărți. Se
urmărește înlocuirea puterii poporului cu puterea unei minorități a
poporului. În realitate tocmai suntem în această situație: capitaliștii
au înlocuit puterea statală a poporului cu puterea lor prin manipularea
minorităților. Se pare că altceva nu convine aici: faptul că puterea în
stat este deținută de minoritatea capitaliștilor și nu de o altă
minoritate.
Analiza critică va continua în articolul următor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu