De limbologii postpuciști

Intelectualiștii limbologi români nu vor să își corecteze lexicul continuând să violeze limba în mod tembel. De ceea vă recomand ca atunci când auziți de intelectualitatea filologică româiască să fugiți cât puteți că când âi sta lâîngă academia proștilor postpuciști de bună seamă vă veți prosti voi înșivă.

Limba rombogleză și-a întins diareea imperialistă pe toată masa româiască spurcând țara.

Priviți câteva opere limbologice postpuciste:

medicina legală-medicina ilegală;

poliția crminală-poliția necriminală;

clasa politică-clasa nepolitcă;

societatea civilă- societatea necivilă;

statul de drept-statul de nedrept- statul de strâmb sau de strîmb;

Reguli sau regule capitaliste de vorbire româiască

A se evita cacofoniile în comunicarea orală dar a se regula în cur;

A se evita discutarea capitalismului dar a se discuta democrația;

A se evita discutarea clasei capitaliștilor dar a se discuta despre clasa politică;

A se vorbi depre imoralitatea popimii dar a nu se discuta despre parazitismul capitalist al popimii;

Normă generală: ce nu se discută nu există.

Nu există clasa capitaliștilor;

Nu există clasa paraziților sociali;

Nu există capitalism.

În limba limbologlor capitaliști postpuciști o limbă se reduce la lexic; nu are gramatică. E ca și cum , e ca și când , e ca și care, e ca și cel.

Limbarița televizată a bucaliștilor ține loc de înțelepciune pentru proști televizoriști.

Activitatea limbologică romglezantă trebuie să continue opera tembelizantă de distrugere a patrimoniului popular. Că capitalizmu i bun mă! Gioz comânizmu! Să moară mama! Să moară tata! Să moară copii mei! Să moară isus din nazaret! Să moară iehova și alți agramați hazari.

Că când eram acasă că cam așa cântam. Că care m-auzea, că care mă vedea că cam așa zicea:

Că când americanu

Dă mâna cu boranu

Să umfle ramazanu

Se belește salamu.

Oligarhul american

Cu bruxălău burduhan

Cu cel bucălan

Se-aruncă pe ciolan.

Tot felul de limbologi

De pisologi și sociologi

De oameni de drepți

Foarte deștepți

Ne dau lecții pocite

Din guri paradite

Din capete trăznite

Din inimi scârbite.

Definiții limbologice-probleme limbistice

DEX 2009

PSÍHIC, -Ă, psihici, -ce, , 1. Structură sufletească proprie unui individ. 2. Care aparține psihicului (1), privitor la psihic. – Din psychisch, psychique.

• sursa: DEX '09
• adăugată de blaurb.
• acțiuni
  

https://dexonline.ro/definitie/psihic

Definitorul 1:

1. Structura este o mulțime de relații stabilite între anumite entități.
Care sunt acele entități între care s-au stabilit relațiile?
Care sunt acele relații?
Autorul comunică una și se referă la alta. Aceasta în logică se numește încălcarea în gândire a principiului identității.

2. Termenul ,, sufletească” nu este permis în definitor deoarece tot în limba română ,,psihic” semnifică și suflet și pentru călogicienii au descoperit că definirea circulară nu sporește știința.

3. Trebuie să înțelegem din definitor că unui grup de indivizi nu îi poate fi proprie o structură sufletească.

4. Termenul de structură face parte dintr-un grup de cuvinte privitoare la sistem:

a. Sistemul este mulțimea elementelor legate între ele printr-o structură prin una sau mai multe funcții care asigură o funcție generală sistemului în existență.
i. Compoziția este mulțimea elementelor sistemului;
ii. Funcțiile elementelor sunt rolurile elementelor în realizarea funcției generale a sistemului;
iii. Structura este mulțimea relațiilor dintre elemente determinate de rolurile elementelor;
iv. Funcția generală a sistemului este temeiul existenței sistemului sau rolul săi în existență;
v. Sistemul este întregul care depășește prin funcție și proprietăți toate părțile sale: compoziție, structură, funcții interne.

Definitorul 2

1. Ce este acela ,,care”?

2. Aici se presupune că în limba română se încalcă principiul gândirii logice numit principiul respectării identității oricărui lucru: orice entitate este identică cu ea însăși și numai cu ea însăși.

3. Aparține unui sistem care se numește ,,psihic” sau aparține unei proprietăți desemnate prin termenul ,, psihic”? Limbologii români au mâncat pâinea poporului degeaba dar definirea riguroasă a termenilor nu au dat-o. Care este cauza?

Conceptul pervers de stat de drept

Ideea de stat de drept nu este o idee științifică . Termenul nu are în fapt un concept pentru că nu poate fi gândit logic. Conceptele sunt idei gândite logic. În realitate nu există stat de drept deoarece nu există stat fără drept. Prin natura sa statul este construit pe drept. Nu există stat acolo unde nu există drept. În ordine cronologică, istorică mai întâi au apărut regulile de conduită. Constatând oamenii că regulile de conduită nu erau respectate au fost nevoiți să înființeze un grup uman al colectivității care avea sarcina de a veghea respectarea regulilor. Din momentul în care regulile erau garantate de către un grup de forță a apărut statul. Deci statul s-a făcut pe baza regulilor și nu regulile de conduită pe baza statului. Deci nu există stat acolo unde în prealabil nu s-au făcut reguli. Dreptul este sistemul de reguli a cărui respectare este garantată de forța coercitivă a statului. Nu există stat de nedrept cum presupun hingherii capitalismului. Vă mint cu nerușinare.

Ceea ce vor capitaliștii să sugereze prin termenul de stat de nedrept este existența grupurilor de forță ale claselor dominante economic în societate și în ierarhia socială. Aceste grupuri de forță ale claselor dominante au existat de la începutul omenirii în colectivitățile întemeiate pe exercitarea forței oarbe. Grupul de forță care nu are de apărat reguli juridice de conduită nu este stat decât în vizuina capitalistă. Într-un fel capitaliștii se deconspiră recunoscând că statul lor este statul de nedrept adică stat fără sistem de reguli. Este plauzibil pentru că principiul dominant în societatea capitalistă este principiul creșterii necontenite a profitului nu principiul ordinii umane a sistemului social.

Sunt sigur că scursurile capitaliste fac spume la gură când dau aceste explicații dar se bazează pe acțiunea degenerativă psihologic declanșată după lovitura de stat antiromânească din 1989. Își închipuie că i-a prostit destul pe români ca să fie încapabili să înțeleagă un text de jumătate de pagină. În orice caz băieți nu vă pierdeți speranța: veți înțelege mai târziu că nu există stat de drept pentru că nu există stat acolo unde mai întâi nu a existat drept. Gașca de ciraci ai clasei capitaliste nu este stat de drept ci grup infracțional organizat.

Altruism

Din păcate și acest termen al limbii române provine din cuvântul latinilor ,,alter”. Oricum ar fi  provenit  altruism înseamnă grijă dezinteresată față de binele altor oameni, fără a ține seama de interesele personale. 

Opusul altruismului este egoismul. Egoismul înseamnă exagerarea intereselor personale în opoziție cu interesele altor oameni și în general cu interesele colectivității umane.

Fie numai acești doi termeni  și ei sunt suficienți ca să distingi două tipuri de morală contemporană. În etica burgheză în mod pervers se avansează ideea că servirea individului în detrimentul colectivității este  esența democrației. Dacă nu ar fi în detrimentul colectivității atunci așa ar fi. Număi că capitalistul trece în surdină termenul de colectivitate și urlă tare cuvântul individul ca și cum individul ar fi societatea. Dacă îl servești pe limbricul John atunci ești democrat. Dacă servești poporul român atunci ești dictator.

În etica burgheză, propovăduirea altruismului se limitează religios și laic.

Religios  altruismul capitalist se limitează la preceptele creștine, islamiste ,budiste  și celelalte care cer altruism în schimbul mercantil al vieții veșnice. 

Laic altruismul capitalist se limitează la grupul de doi trei sau câțiva indivizi care se pretind a fi poporul. În vizuina capitalistă altruismul nu este aplicabil la scara Poporului sau Umanității pentru că se pierde egoismul fără de care  în vizuina capitalistă nu se poate trăi. Eticienii capitalismului ignoră bazele sociale și de clasă ale moralei. Capitalistul nu stabilește datoria morală a persoanei față de colectivitate ca întreg și cu atât mai puțin față de patrie. Criteriul altruismului capitalist este criteriul eficacității egoiste: cine dă lui își dă. Evident că dacă nu îți dai ție nu dai nici altuia și prin aceasta anulezi altruismul. Expresia cea mai evidentă a altruismului  capitalist este pomana creștină pe care o face ipocritul religios atunci când în mod tâmpit crede că își asigură raiul pe o colivă după ce i-a jefuit cu popa alături,  o viață pe semenii săi.

În morala socialistă motivațiile personale se află în armonie cu motivațiile generale sau mai bine zis motivațiile personale coexistă în același om cu motivațiile general umane.

Lupta antiromânească pe cale lexicală

Lupta antiromânească s-a amplificat şi s-a aplicat într-un război neconvenţional manifestându-se şi în limba românească. Schimbarea înţelesului cuvintelor este o modalitate de luptă împotriva poporului român. Pervertirea vocabularului românesc este practicat acum la nivel înalt. Degeaba fuge cineva de cuvântul ,,naţionalist” pentru simplul fapt că pervertitorii i-au schimbat înţelesul. Au încriminat naţionalismul. Urmează să încrimineze şi patriotismul în această logică criminală. După încriminarea patriotismului va urma încriminarea legitimei apărări după care vor legifera obligativitatea sinuciderii.

Avocatul care l-a derutat pe Laurenţiu Primo a reuşit să îl alunge din direcţia sa originală. Acum urmează să îl sfătuiască să fugă şi din patriotism. Apoi va urma binevoitorul sfat să fugă şi din viaţă.

Vizavi de această turnură perversă a conduitei duşmanilor noştri nu există decât o singură direcţie: Împotrivă. Frontal. Adevărul nu este decât unul. Această fugă permanentă de toate pleznelile pe care ţi le aplică criminalii antiromâni nu duce decât la dezastrul poporului. Aceste lovituri le aplică antiromânii persoanelor de vârf care sunt cei mai capabili,care sunt cei mai conştienţi.

Această retragere pe baza pervertirii vocabularului limbii române nu este o lovitură pe care o primeşte Laurenţiu Primo ci este una din loviturile pe care le primim noi românii cu fiecare zi de luptă antiromânească în care noi în loc să ripostăm ne nemernicim.

Terminologie capitalistă- Stat

Stat de drept

Statul de drept este statul care lucrează după drept adică fie după dreptate fie după norme juridice. Dacă lucrează după dreptate atunci este un stat al capitaliştilor. Dacă lucrează după norme juridice atunci aceste norme sunt legile capitaliştilor. Respectarea normelor capitaliste este garantată de organele de forţă capitalistă.

 

Stat de nedrept

Statul de nedrept este statul care fie acţionează nedrept fie acţionează fără norme. Exemple de state de nedrept sunt statele comuniste primitive şi statele comuniste moderne. Aceste state acţionează fără norme juridice şi prin consecinţă fără dreptate ( faţă de capitalişti).

 

Stat tehnocratic

Statul tehnocratic este statul nepolitic adică statul ce nu deţine puterea ci acţionează în baza unor norme tehnice şi pe baza tehnologiei şi tehnicii. Este statul natural, fizic, chimic, biologic şi cel mult psihologic. Deserveşte interese naturale ale populaţiei şi interese economice ale capitaliştilor.

 

Stat politic

Statul politic este statul care acţionează în baza puterii sale asupra populaţiei prin utilizarea forţei. 

 

Stat apolitic

Statul apolitic este statul fără putere, stat care acţionează dacă este manipulat din exterior de agenţi diferiţi. Termenul de stat apolitic este un termen al lexicului fantomă al limbii capitaliste. Totuşi statul apolitic este o formă capitalistă de stat care acţionează tehnocratic considerând poporul populaţie şi populaţia un conglomerat biologic manipulabil. Este apolitic pentru că maschează puterea sub acţiuni cvasigenerale.

 

Stat naţional

Statul naţional este statul care acţionează asupra unui conglomerat populaţional sau asupra unei sinteze populaţionale care are trăsături unitare. Statul naţional este o capcană politică creată de capitalişti în secolul XIX în vederea emancipării întreprinzătorilor capitalişti locali. Statul naţional suportă o metamorfoză rezultată din eterogenitatea etnică a poporului condus. Statul naţional este treapta intermediară a dezvoltării statului poporan care îi premerge. Statul naţional este urmat în linia dezvoltării capitaliste de statul internaţional în care diferenţele etnice se anihilează şi viaţa popoarelor se standardizează după principiile economice ale capitalismului. 

 

Stat internaţional

Statul internaţional este statul care acţionează asupra mai multor popoare pe baza forţei, vicleniei şi violenţei. Statul internaţional este statul oligarhiei capitaliste transpoporane. 

 

Stat democratic

Statul democratic este statul în care puterea aparţine poporului prin interpuşi adică prin intermediul minorităţii capitaliste. 

 

Stat nedemocratic

Stat nedemocratic este statul populist care impune voinţa oarbă a maselor prin intermediul unui grup politic care pretinde că cunoaşte nevoile gloatei.

 

Stat suveran

Statul suveran este statul care crede că este stăpân asupra teritoriului poporului pe care îl conduce. 

 

Stat nesuveran

Stat care se conformează voinţei forţelor străine poporului pe care crede că îl conduce. 

 

Stat marionetă

Statul marionetă este statul care adoptă democraţia capitalistă americană şi conduce poporul pe cele mai înalte culmi ale colonialismului.

Stat nemarionetă

Statul care nu execută întocmai şi la timp ordinul oligarhiei capitaliste imperiale. Statul nemarionetă duce poporul la nenorociri adică la războaie cu statele democratice strânse unitar în jurul liderului capitalist mondial.

Forma limbistică de luptă antiromânească - ,,Societatea” postpucistă

Profesionalism limbistic capitalist

Societate postpucistă

Societatea comercială

Societate ornitologică

Societatea chinologică

Societate industrială

Societate umană

Societate animală

Societate vegetală

Societate bancară

Societate minerală

Societate academică

societate univesitară

Societate liceală

Societate şcolară

Societate grădinară

Societate coteţară

Societate reptiliană

Societate artistică

Societate ştiinţifică

Societate culturală

Societate tehnică

Societate religioasă

Societate filosofică

Societate economică

Societate asiguratorie

Societate de avocaţi

Societate de judecători

Societate de procurori

Societate de poliţişti

Societate militară

Societate pe acţiuni

Societate sub acţiuni

Societate pe gînduri

Societate pe intenţii

Societate pe trăiri

Societate pe contemplaţii

Societate socială

Societate politică

Societate patologică

Societate bancară

Societate agricolă

Societate financiară

Societate transportoare

Societate de comunicaţii

Societate de construcţii

Societate industrială

Societate  manufacturieră

Societate sanitară

Societate pedagogică

Societate cu răspundere limitată

Societate cu răspundere nelimitată

Societate  fără răspundere

Societate în regie autonomă

Societate de stat

Societate astatală

Societate particulară privată

Societate militară

Societate civilă

Societate biologică

Societate chimică

Societatte spirituală

Societate muzicală

Societate sportivă

Societate zootehnică

Societate geologică

Societate astronomică

Societate terestră

Societate extraterestră

Societate literară

Societate retrogradă

Societate capitalistă

Societate democratică

Societate nedemocratică

Societate comunistă

Societate de colţul străzii

Societate de fundul curţii

Şi aşa mai departe. Se poate multiplica degradarea lexicală a limbii române până la zombificarea tineretului postpucist.