Prima specie a
reprimării filosofilor este capturarea şi subordonarea persoanei
printr-o angrenare într-o activitate improprie filosofării:
activitate pseudopolitică, activitate jurnalistică, activitate
culturală generală,etc.
A doua specie a
reprimării filosofului este împiedicarea cunoaşterii filosofice.
Filosoful are nevoie de mijloace de informare de calitate şi de
informaţii autentice asupra stării actuale a Naturii, Umanităţii
şi Spiritului. Tocmai aceste mijloace şi informaţii îi sunt
alterate.
A treia specie a
reprimării filosofului este reprimarea acţionării filosofice. Ea
constă în a-l împiedica pe filosof schimbe lumea în bazele sale:
nu se permite aplicarea principiilor de muncă întrevăzute de
filosf, nu se permite organizarea socială prevăzută de filosof nu
se permite educarea oamenilor în spiritul practicat de filosof nu se
permite comunicarea cu oamenii în vederea propagării noii
filosofii.
A patra specie de
reprimare a filosofului este suprimarea mijloacelor materiale de
lucru.
A cincia modalitate
de reprimare a filosofului este suprimarea mijloacelor de vieţuire.
A şasea metodă de
reprimare este inculparea şi suprimarea libertăţii.
A şaptea metodă
de reprimare a filosofului este omorîrea lui.
Bineînţeles că
formele de reprimare a filosfilor sunt mai diversificate dar în
conjunctura actuală cele mai sus menţionate sunt actualizate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu