Crima tăcută

Capitaliştii contemporani au avut răbdare 20 de ani acţionând din umbră ca poporul român să-şi omoare copii, să îşi distrugă sistemul economic, să îmbătrânească, să moară de bătrâneţe şi să se destrame ca sistem social. Acum după 20 de ani cei ce aveau 20 de ani şi au  perceput ceva din societatea socialistă, acum au 40 de ani şi încep să coboare biologic şi psihic. Cei care aveau 30 de ani şi au înţeles funcţionarea sistemului social socialist putând face comparaţia faptică între cele două sisteme sociale sunt slăbiţi pentru acţiune. Cei care aveau 40 de ani la lovitura de stat şi aveau experienţă de viaţă socialistă acum au 60 de ani şi nu mai pot face nimic pentru salvarea poporului fiind şi ei marginalizaţi.  Cei care aveau 50 de ani la puciul din 1989 şi cunoaşteau pe deplin sistemul socialist acum au 70 de ani şi mor în sărăcie.  Din aceleaşi categorii de vârstă mai fac parte capitaliştii care nu au crezut niciodată în socialism şi au fost impostori toată viaţa lor activă subminând societatea română încă din vremea socialismului: foşti delapidatori, foşti escroci, foşti hoţi, foste prostituate, foşti falsificatori, foşti şantajişti, foşti borfaşi. Ei au scos capetele hidoase imediat după lovitura de stat din 1989 şi care nu acumulaseră averi ilicite până atunci au atacat clădirea Comitelului Central al PCR pentru pradare, au dat atacul la întreprinderi, au sustras banii UTC, banii PCR, banii UGSR, banii depuşi oameni la CEC.  În aceasta a constat revoluţia din decembrie 1989: descătuşarea forţelor infracţionale ale societăţii socialiste. I-au asasinat pe Ceauşeşti nu ca revoluţionari ci ca concurenţi la aceeaşi pradă capitalistă. Îmediat după asasinarea lor au interzis asasinarea legală pentru a nu fi ei omorâţi la rândul lor de semenii lor sau de revoluţionarii autentici.