Analiza critică a cărții ”Meritocrația..” -Cultura p. 24, 25,27

Pagina 24

Cultura

Alineatul 4

”Cultura a ajuns o bătaie de joc.”

Afirmația este adevărată. Dar de la fi adevărată și până la a reflecta o stare  normală într-un sistem social este o diferență. Cultura fiecărei societăți și a fiecărei epoci a societății trebuie să fie mulțimea valorilor de care colectivitatea are nevoie și se folosește ca să trăiască și să progreseze.

În timpul prezent cultura nu trebuie să fie ceea ce a fost într-o epocă dată. Vrei cultură? Creează-o! Nu vrei cultură atunci capitaliștii îți vor da batjocură ca să îți arate cine ești. Adică îți arată că nu ai personalitate, nu ai profil de om. Trebuie să precizăm că dacă poporul român mai mușcă cultura de ghetou adusă de capitaliști din Occident va ajunge nu numai fără cultură dar va ajunge incapabil să creeze cultură.

(Dacă vreți să știți ce cultură au oamenii din capitala României veniți să vedeți gunoaiele, căcatul și pișatul de pe străzile Bucureștiului și să le comparați cu aspectul socialist al capitalei care astăzi nu mai există. Numai că bucaliștii meritocrați nu vin nici măcar la o discuție de studiu stând în casă pe scaun . Cum să vină ei cu mine la Direcția sanitară a Municipiului București, la Primăria capitalei, la poliția Bucureștiului că să îi pună la muncă pe cei ce iau salariile degeaba?).

Cultura este atâta câtă o faci. În curând românii se vor îmbolnăvi de hepatită, tuberculoză, boli venerice direct de pe stradă, din oraș. Aceasta se va întâmpla pentru simplul fapt că românii au înghițit cultura capitalistă postpucistă. Utilizarea culturii în viață înseamnă civilizație. Ce civilizație au românii dacă îmbracă haine vechi din Occident, cumpără vechituri occidentale, mănâncă alimente cu initium și iod, consumă medicamente vândute la mica publicitate capitalistă proocidentală?

Laurențiu Primo face afirmații adevărate despre ceea ce este cultura populară inoculată de agresorii capitaliștii poporului naiv. Ele rămân simple constatări dacă nu propunem soluții și nu acționăm.

Pagina 25

Alineatul 4

”Pentru a fi genial în artă e nevoie de două condiţii: 

să poţi rupe lanţurile ce te leagă de banal şi de realitatea înconjurătoare, să poţi evada din ordinarul vieţii de zi cu zi 

şi apoi, să ai ce pune în loc –ceva deosebit de frumos! 

Problema e că pentru a pune acel ceva deosebit de frumos, e nevoie de geniu, iar cu asta te naşti! Oameni buni, artiştii, geniile, nu pot fi creaţi – EI SE NASC! După ce se nasc,

pot fi cultivaţi, pot fi îndrumaţi şi în cele din urmă, din când în când,

ajung la maturitate şi înfloresc, dar să fie clar: dintr‐o rădăcină de buruiană nu poţi face o orhidee oricâtă apă şi îngrăşăminte i‐ai pune!”.

Marx a scris: Renașterea a avut nevoie de titani și i-a creeat. Oligarhia capitalistă a ajuns clasă reacționară și nu are nevoie de titani deși poporul are nevoie. Poporul dacă vrea cultură făcută la înălțimea timpului actual trebuie să se sacrifice. Nu se poate să își umfle mațul la moluri și să trăiască civilizat la nivelul secolului XXI. Niciodată capitaliștii nu vor da poporului viitor uman.

Pagina 27

L.P. face descripția mecanismului capitalist al promovării nonvalorilor. Această descripție confirmă caracterul reacționar la principiului capitalist de funcționare a a subsistemelor sociale. Capitalistul crede că a descoperit soluția sociologică universală practicând legea creșterii necontenite a profitului. Este exact tembelismul reacționar fundamental de care s-au îmbolnăvit românii postpuciști: transformat orice activitate socială într-o activitate economică. Această tendință merge frontal împotriva naturii. Marii creatori renascentiști nu după principiul câștigului bănesc au creat capodopere. Trăiască capitalizmu, jos comunizmu! Îngustimea minții postpuciste este sufocantă.

Notă:

Pe dota ereditară trebuie operată o educare pentru formarea spiritului liber și creator. Dota ereditară este necesară dar nu suficientă. 

Pe cei dotați îi fură oligarhia capitalistă făcându-i scule intelectuale iar pe slab dotați ni-i lasă nouă pentru a ne arăta că suntem retardați. Faza următoare va fi motivarea exterminării rasiale.

Împreună pentru România | România LIVE

Despre patroni și angajați | România LIVE

Planul ocuparii Romaniei de catre evrei!!!

Evreii şi Istoria Imperiului Kazar (History of the Khazar Empire) - Jack...

Analiza critică a cărții ”Meritocrația...” de L. Primo

Sistemul educațional

Pagina 22

 

Alineatul 1

Autorul aduce aminte că sistemul educațional capitalist funcționează pe principiu străin funcției sale normale. 

Oare Laurențiu Primo se aștepta la altceva de la sistemul social capitalist decât la economizarea tuturor activităților subsistemelor sociale? Odată ce a fost introdus principiul capitalist al proprietății private și profitului, totul în societate se subordonează acestei legi. Se înțelege că și oamenii lui Dumnezeu se privatizează și acționează pentru profit. Este o filosofie materialistă care a dobândit dimensiunea turmei.

Pagina 23

L.P: constată că absolvenții nu au profil personal, nu au sistem de valori.

Este normal să fie așa. Pentru capitaliști nu există popor. Poporul capitalist este o populație. Populația este excedentară. Capitalistul nu face educația poporului pentru că din punctul lui de vedere așa-zisul popor nu mai este util. Capitalistul a transformat poporul într-o populație așa cum îi și zice gașca manipulatorilor capitaliști. Excedentul trebuie aneantizat adică în lexic vechi trebuie exterminat într-o formă nouă insesizabilă. Este deci inutil să facem eforturi de reparare a unui sistem social criminal. Nu ai ce repara la capitalism.

Aici se semnalează fenomenul anihilării funcției educative, formative a pedagogului. 

Pedagogul este instruit de părintele borfaș și nu borfașul este structurat de către educator. Sistemul educației capitaliste își pune amprenta pe agenții acțiunii educative. Valorile capitaliste primează și se impun contrar tradițiilor poporului. Capitaliștii ar trebui să fie mulțumiți. Jos comunizmu!

Pagina 24

 

Alineatul 1 și 2

Se scrie despre standardizarea formării intelectualilor. 

Normal că s-a intrat în această fază. Intelectul este doar acea parte a sistemului cognitiv care are menirea cunoașterii a ceea ce este imperceptibil. Supraevaluarea activității cognitive raționale în detrimentul celorlalte forme de cunoaștere precum și a celorlalte activități ale spiritului poate ajunge la standardizarea modelului de om ce se produce în școală. Intelectualul este om parțial. Nu este om întreg. Intelectualul este scula socială a capitalistului.

Capitalistul îl pune pe intelectual pune acolo unde îi este locul: în poziția de forță de muncă vandabilă. Capitalistul vede bine și îl tratează pe intelectual așa cum merită: îi dă de lucru și îl răsplătește cu coca cola și cu organe sexuale de cauciuc. Dacă ai admis fetișizarea persoanei trebuie să admiți și fetișizarea recompensei. Deci omul care nu vrea să fie sculă intelectuală să facă bine să îl asculte pe Eminescu: ,,mai trăiește, pătimește și ai să auzi cum iarba crește.”

În orice caz analiza sistemului educațional nu s-a făcut. S-au semnalat  doar efecte absurde ale sistemului general capitalist în procesul educațional.

Analiza critică a cărții ”Meritocrația...” lui Laurențiu Primo: pagina 18, 19, 20, 21

Pagina 18

Alineatul 4

,,Raiul şi Iadul sunt aici pe Pământ. Pentru unii, pen ‐

tru foarte puţini, trecerea prin această viaţă înseamnă Raiul, iar pen ‐

tru alţii, pentru cei mai mulţi, trecerea prin această viaţă reprezintă

Purgatoriul. Ce face diferenţa? Veţi fi tentaţi să spuneţi: banii. FALS!

Adevăratele cauze sunt următoarele: bunătatea, generozitatea, iu ‐

birea, cinstea, toleranţa, ura, răutatea, invidia, egoismul, lăcomia,

nedreptatea. Toate acestea la un loc construiesc SUFLETUL.”

Laurențiu Primo identifică cauzele răului și binelui de pe Terra. De fapt el identifică cauza răului în factorii răi ai sufletului și cauza binelui ca fiind factorii buni ai sufletului. Într-un cuvânt cauza centrală a stării actuale a lumii noastre contemporane este sufletul omenesc. Aceeași explicație ne o dă și gașca psihologilor ce slujesc fără chemare oligarhia capitalistă: cauza fericirii și nefericirii noastre este în sufletul nostru. Dacă vrem să fim fericiți nu avem decât să ne modificăm sufletul. Aceeași soluție o dau și impotenții slujitori ai clerului. Nu ni se oferă nimic nou. Factorul cauzal al fericirii sau nefericirii este un factor subiectiv. Aceeași explicație ne au dat-o și impostorii comuniști: nu se poate realiza comunismul din cauza lipsei de conștiință.

La această afirmație se adaugă indistincția dintre suflet și spirit. Vorbește despre suflet și despre spirit dar nu le distinge.

Pagina 19 și 20 al 1

Laurențiu Primo aduce ca dovadă a tezei susmenționate exemplul unui țigan care poate fi fericit în sărăcie. El poate fi fericit deoarece se închide într-o sferă motivațională primitivă cvasianimalică lipsită de dimensiune socială, strict legată de necesitatea biologică a reproducerii. Avem de învățat de aici că am putea fericiți cu condiția să ne reducem la o motivație ancestrală legată de nevoia supraviețuirii biologice.

Pagina 20 

Aici L.P. avansează o ideea care merită să fie repetată în orice loc din lume: sistemul social capitalistă favorizează manifestarea și consolidarea acelor caracteristici genetice ale speciei noastre care sunt necesare în orânduirea capitalistă și reprimă până la desfințare acele proprietăți ale elementelor speciei noastre care nu sunt agreate de sistemul capitalist. Adică sistemul social capitalist creează un nou tip uman sau mai degrabă un prototip. Aici rămâne de văzut dacă au sau nu au dreptate capitaliștii. Capitaliștii nu cred nu cred în Dumnezeu. Ei cred doar în legile făcute de el: numai cel puternic supraviețuiește și duce mai departe specia. Cel slab moare pentru că nu este viabil în fața lui Dumnezeu. A fost unul Iisus care l-a contrazis pe Dumenzeu și și-a luat-o în mod exemplar. Nu ne pronunțăm decisiv asupra acestei dileme dar râmân stabile faptele: propășirea celui puternic și distrugerea celui slab.

Pagina 21

Alineatul 2

,,Cauza profundă a actualei crize complexe prin care trece lu ‐

mea occidentală este una de tip spiritual având originea în lăcomia,

răutatea, viclenia şi egoismul oamenilor. Toate acestea vin dintr‐o

moştenire genetică de răpitori şi a unei educaţii bazate pe valori

materialiste.”

Asistăm la un cerc vicios: valorile după care se ghidează cauzează caracteristici sufletești ( sau spirituale) rele. Acestea se imprimă în structura biologică care dă naștere unor oameni răi și cercul se reia.

Alineatul 3

Soluția dată de L.P. este revoluția triplă: economică, socială și spirituală. Deci nu este destulă revoluția spiritului. Trebuie ajutată și de alte revoluții. Evident că aici trebuie completată doctrina.

Alineatul 4

” Pilonul spiritual este perceput ca un tot unitar. Totuşi, el are

trei componente principale:

a1. Sistemul Educaţional;

a2. Cultura;

a3. Religia.”

Exprimarea este imprecisă. În mod logic trebuie înțeles că subsistemul social spiritual sau care creează, întreține și dezvoltă spiritul este format din subsistemul educațional, subsistemul cultural și subsistemul religios. Fiecare din aceste susbsisteme este format în principal din oameni adică din agenții specializați în activități de susținere a spiritului cu rezerva că agenții religioși rup viața spiritului de viața socială căutând soluția acolo unde nu este nimic.

Cultura română - sinteză a culturii europene. Invitat: Prof. Univ. Dr. D...

Analiza critică pagina 18 Pilonii societății

Pagina 18

Alineatul 3

,,Societatea modernă, lumea de azi se sprijină pe 3 piloni im ‐

portanţi care susţin întreg eşafodajul:

a. Pilonul spiritual – constă în educaţie, cultură şi biserică.

b. Pilonul social – constă în această pseudodemocraţie de tip

occidental.

c. Pilonul economic – constă în capitalismul liberal, sălbatic.,,

Lumea umană de azi se sprijină pe 4 piloni: cadrul natural sau natura, fără de care nu am fi, activitatea economică activitatea socială și activitatea spirituală.

1. Cadrul natural 

Este cel mai important .

Trebuie rezolvate problemele bazei naturale a existenței umane.

Componentele bazei naturale ale existenței umane sunt:

baza geologică, geografică apoi natura vie, flora și fauna după care trebuie văzută chiar condiția biologică a omului.

Toate aceste componente naturale ale existenței umane sunt periclitate de orânduirea capitalistă, actualmente.

Întrucât în carte nu se discută despre această componentă bazală a existenței umane nu o dezvoltăm până vom constata punctul de vedere al autorului în restul cărții.

2. Pilonul social

În fapt pilonul social conține baza tehnică a sistemului social, baza economică, subsistemul comunitar, subsistemul instituțional, cadrul normativ al activității din societate, subsistemul statal, subsistemul politic.

Baza tehnică a colectivității umane este puternic dezechilibrată în defavoarea poporului și în favoarea oligarhiei capitaliste.

Baza economică a societății contemporane este puternic marcată de dominația relației de proprietate privată care este o relație în favoarea minorităților în cel mai bun caz.

Modul în care colectivitățile umane sunt organizate este supus ordinii favorabile oligarhie capitaliste.

Subsistemul instituțional al actualei formațiuni sociale se caracterizează prin existența acelor instituții sociale care servesc scopul general al oligrhiei capitaliste și nu nevoile poporului sau dacă servesc nevoile poporului atunci fac acest lucru într-un mod forțat denaturat.

Subsistemul normelor sociale se dispune în norme nestatale și norme statale. Normele nestatale sunt norme elaborate și practicate de bună voie de către comunitatea umană cum ar fi normele morale. Normele statale sunt norme obligatorii și garantate de forța coercitivă, represivă a statului numite norme juridice. Atât unele cât și celelalte poartă marca voinței clasei dominante adică a capitaliștilor.

3. Pilonul spiritual

Pilonul spiritual este ansamblul instituțiilor și activităților  și produselor culturale ce conlucrează la constituirea spiritului individual și colectiv. Între acestea sistemul educațional și activitatea educațională  și valorile incluse în procesul de învățământ sunt cele mai importante.

Subsistemul instituțiilor culturale și activitatea culturală extrașcolară sunt factori slabi de formare a spiritului și de dezvoltare a activității spirituale deoarece  instituțiile culturale, activitățile culturale și valorile culturale sun permanent degradate de agenții capitalismului spre a menține la nivel cultural cât mai scăzut poporul.

Instituțiile religioase și activitățile religioase sunt pervertite de oligarhia capitalistă și sunt transformate în mijloace de distrugere a spiritului și activității spirituale.

De fapt așa-numitul pilon spiritual al societății capitaliste este o simplă sculă a aservirii capitaliste a poporului.

În fapt pilonul spiritual în orânduirea capitalistă este doar formal propagandistic. Scopul capitaliștilor este reducerea componentei spirituale a persoanei și colectivității la un simplu sistem psihic accesoriu al organismului biologic. Nu poate fi vorba de un pilon spiritual autentic în societatea capitalistă ci doar de un simulacru propagandistic de vitrină capitalistă.

Analiza critică a cărții ,,Meritocrația și meritocratismul,,

Pagina 17

Alineatul 5

Deși sesizează o problemă esențială, anume simularea exercitării puterii poporului, Laurențiu Primo nu sesizează mecanismul social al acestei simulări. Dacă tot face descripție de stare socială prezentă a sistemului politic capitalist ar trebui să ne evidențieze prin ce mecanism socio-psihologic reușesc capitaliștii să determine electoratul să voteze numai lista candidaților clasei capitaliste. Această identificare în general lipsește din scrierile contemporane... Să fie întâmplătoare evitarea aceasta?

Pe de altă parte este interesantă o altă atitudine a lui Laurențiu și anume faptul că nu discriminează clasele aflate în luptă în interiorul poporului român, respectiv clasa proprietarilor mijloacelor de producție și clasa creatorilor venitului poporului adică acea mulțime umană tăcută care muncește și produce prin muncă. Aceste două categorii sociale contadictorii în primul rând prin raportul de proprietate și în al doilea rând prin raportul de repartiție a venitului creat sunt cu grijă evitate în dezbatere pentru că dezvăluie mecanismul economic al inechității.

Pagina 18

Alineatul 1.

Laurențiu Primo găsește cauza sau cel puțin, una din condițiile de existență ale manipulării antidemocratice și procapitaliste a electoratului ca fiind naivitatea cetățeanului cu drept de vot.

Naivitatea sau credulitatea există și este o condiție a înșelării poporului dar nu este o cauză. Autorul nu sesizează sau nu știe faptul că P.C.U.S. și P.C.R. s-au străduit 80 de ani respectiv 40 de ani să transforme conștiința cetățenească a popoarelor și nu au reușit. Nici în Rusia , nici în România popoarele nu s-au manifestat în calitate de proprietari nici în urma proceselor educaționale de masă ce au durat 80 de ani respectiv 40 de ani. În urma încercării de educare socialistă conducătorii partidelor respective s-u trezit în locul grupurilor compacte și organizate de proprietari cu turme de hoți care prădau fără reținere avuția populară agonisită cu greutate în 80 respectiv în 40 de ani. Conștiința socială socialistă nu s-a format nici în 80 de ani în Rusia, nici în 40 de ani în România. Clasicii marxismului au spus clar cu 100 de ani în urmă: conștiința este secundă. Așa s-a și dovedit. Conștiința nu poate sta la baza organizării unui popor în stadiul actual de evoluție a speciei noastre. Socialiștii au făcut greșeala de a nu ține cont de principiul secundarității conștiinței în raport cu baza obiectivă a colectivității umane. Laurențiu Primo calcă pe aceeași greblă. El speră ca poporul printr-un proces general de conștientizare să devină stăpân pe cadrul său natural și pe baza sa economică.

Pentru a se înțelege eroarea trebuie să facem niște distincții asupra etapelor de formare a spiritului uman.

În primul rând trebuie distinsă știența de conștiență. Și animalul și omul sunt știente adică știu de ceva din lumea externă. Unele animale și oamenii știu și de lumea externă și de ele însele adică sunt conștiente având adică alături de știență încă ceva ce nu ține neapărat de procesele cognitive. Pentru a avea conștiență trebuie să ai mai întâi știență. Nu avem alte cuvinte în lexicul român pentru a explica.

În al doilea rând trebui să distingem știința de conștiință. Știința este mulțimea constructelor reflectorii adevărate despre lumea externă. Conștiința este știința despre sine însuși asociată cu componentele acționale, caracteriale și cu trăirile esențiale ale raporturilor cu lumea. Știința este condiția pentru existența conștiinței dar nu este esența sa. Acolo unde există știință dar nu există conștiință încă nu avem om pentru că nu avem responsabilitate.

Puteți deduce că este nevoie de parcurgerea unor etape pentru a dobândi conștiință. Este nevoie de știență pentru a dobândi conștiență, este nevoie de conștiență pentru a dobândi știință și este nevoie de știință pentru a dobândi conștiință.

Conștiența este ceea ce este cu știență iar conștiința este ceea ce este pe lângă știință.

Trebuie să revenim asupra marii frici a impostorilor comunistoizi: frica de a folosi termenii de suflet și de spirit.

Sufletul este accesoriul organismului care are funcția de ajutare a organismului în scopul supravețuirii biologice. Așa ceva au și animalele.

Spiritul este acel stadiu de evoluție materială  pe care îl posedă persoana și nu animalul și a cărui funcție nu este de a asigura impunerea în existență a organismului ci transcenderea existenței individuale și personale.

Spiritul apare numai la om și este baza materială pentru activitățile de cunoaștere, acționare și contemplare. Spiritul are la bază un proces de motivare ce transcende existența individuală dând existenței umane dimensiune socială și oferind șansa valorii universale. Prin apariția spiritului ființa preumană se transformă în om sau abia de la prezența spiritului este prezent omul. Spiritul personal este prima treaptă de existență a spiritului. Treapta a doua este spiritul colectiv. Treapta a treia este spiritul transcolectiv.

Încă în timpul socialismului, dacă s-ar fi admis existența spiritului numai la specia umană atunci s-ar fi rezolvat problemele legate de imposibilitatea realizării actuale a orânduirii comuniste. Admițând că specia umană desprinsă din animalitate parcurge niște etape de evoluție prin spirit am fi putut decela fazele în care se află diferite persoane, grupuri, organizații, colectivități umane în general pe linia evoluției spirituale. Știind în ce stadiu de evoluție umană se află fiecare  formațiune socială am fi putut găsi cu flexibilitate orânduire potrivită stadiului de evoluție în care se găsesc fiecare din ele. Doctrinarii impostori ai comunismului nu au vrut să recunoască diferențele calitative de evoluție spirituală pentru că în fapt pe ei nu îi interesa nci evoluția umană nici realizarea comunismului ci ei reacționari burghezi fiind voiau să utilizeze doctrina comunistă, propaganda și colectivitatea umană pentru realizarea obiectivelor lor minore personale sau de grup. Voiau să realizeze comunismul prin forțarea naturii umane individuale indiferent de stadiul de evoluție în care indivizii sau persoanele se aflau. Cum natura nu face salturi în cadrul unui stadiu ci înaintează treptat și prudent până la măsură, le-a dat în bot impostorilor comunistoizi aruncându-i în anarhia postpucistă.

Comunismul grăbit a fost o batjocură la adresa colectivităților umane  sau o acțiune a ignoranților. Tocmai a merge pe aceeași cale este o greșeală.

Pentru a realiza socialismul este nevoie de conștiință iar pentru a exista conștiință mai întâi trebuie să avem știință. Comunistoizii nu au avut nici măcar curajul să definească spiritul. Ei simțind direcția și sensul în care trebuie să mergă omenirea s-au speriat de expansiunea umană dincolo de  așa-numita conștiință. Termenul de conștiință îi menținea în micul coteț călduț și sigur care le permitea o viață mic burgheză în cadrul orândurii socialiste așa cum o concepeau ei. Nu se atingeau de expansiunea spiritului. În cadrul acestei probleme nu aveau în impostura lor nici măcar curajul să definească în mod consecvent monist-materialist conștiința. Când Eugen Macovski murea persecutat de impostori ei i-au trecut opera în uitare, în umbra necunoașterii. Odată au avut șansa impostorii doctrinei comunistoide să se nege pe sine și să intre în istorie și atunci s-au înecat în propriile lături mic-burgheze.

Conștiința este un stadiu premergător existenței spiritului deoarece este un stadiu insuficient cristalizat. Conștiința accentuează știința țînând restul spiritului în con de umbră : Con. Spirit înseamnă însă nu numai știință ci și acel con de care comunstoizii și capitaliștii s-au ferit și se feresc atât de mult. Să descoperim Conul. Conul care stă ca o râie pe capul impostorilor se compune din procesul bazal de motivare spiritulală, din acționare și atașamentul omului față de consecințele acțiubii sale și din contemplare și atașamentul față de aprofundarea contemplării. Conul este pentru impostori un con de umbră de care ei se tem pentru că în mod natural și esențial greșeala te poate costa viața și de dincolo de viață nu a venit nici marele mincinos Iisus Hristos.

Conul înfricoșător este o exigență prea mare pentru specia umană aflată actualmente în stadiul conștientizării și nu în stadiul cristalizării conștiinței. Pentru a-și putea depăși condiția poporul trebuie ajutat în mod obiectiv nu subiectiv. Capitaliștii au știut de mult timp că nu se pot baza pe latura subiectivă și de aceea nu au inițiat acțiuni serioase bazându-se pe ea. Doar tremuricii comunistoizi au profitat de acestă palidă componentă a poporului pentru a-și încropi efemera lor glorie de 80 de ani. Unii dintre ei, idealiștii, s-au străduit într-un interval de 80 de ani să facă educația laturii subiective a poporului cu rezultatul că înșiși membrii partidelor comuniste au sfârșit prin a fi niște hoți, curvari, înșelători etc.

Latura subiectivă a poporului trebuie tratată doar ca resursă de mâna a doua în stadiul actual de evoluție a speciei umane.