Zăcămintele inepuizabile de barbarie ale României mă răstignesc
uneori, reamintindu-mi de disperarea lui Gabriel Liiceanu în „Întâlnire
cu ţara mea“.
Ceea ce s-a petrecut sâmbătă dimineaţă în plin Bucureşti, la un meci de fotbal al unor copii de 10 ani, depăşeşte puterea de înţelegere a unui om întreg la cap şi născut într-o comunitate trecută de Evul Mediu timpuriu. 20 de indivizi, părinţii copiilor care jucau, bărbaţi şi femei laolaltă, s-au bătut cu bestialitate pe marginea terenului, au rupt gardurile, şi-au cărat pumni şi picioare într-o izbucnire de violenţă şi instincte primare inimaginabilă. O regresie spontană şi colectivă la omul cavernelor.
Aprofundaţi la sursă: http://meritocratia.ro/2016/03/oamenii-cavernelor-si-fotbalul-cand-bataia-unor-parinti-la-meciul-copiilor-de-10-ani-explica-esecul-unei-natiuni/
Ceea ce s-a petrecut sâmbătă dimineaţă în plin Bucureşti, la un meci de fotbal al unor copii de 10 ani, depăşeşte puterea de înţelegere a unui om întreg la cap şi născut într-o comunitate trecută de Evul Mediu timpuriu. 20 de indivizi, părinţii copiilor care jucau, bărbaţi şi femei laolaltă, s-au bătut cu bestialitate pe marginea terenului, au rupt gardurile, şi-au cărat pumni şi picioare într-o izbucnire de violenţă şi instincte primare inimaginabilă. O regresie spontană şi colectivă la omul cavernelor.
Aprofundaţi la sursă: http://meritocratia.ro/2016/03/oamenii-cavernelor-si-fotbalul-cand-bataia-unor-parinti-la-meciul-copiilor-de-10-ani-explica-esecul-unei-natiuni/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu