Clarificări terminologice

În urma discuțiilor cu oamenii care au binevoit să intre în dialog pe teme patriotice și meritocratice am constatat că mulți nu cunosc lucrurile despre care vorbesc. De aceea este necesar să facem  unele precizări ale termenilor des folosiți în dezbaterile politice.

Primul cuplu de entități sociale și politice: socialism-comunism. Diferențe între socialism și comunism:

1. Comunism nu a existat decât în formă primitivă la începuturile civilizației umane când productivitatea muncii nu permitea decât repartiție egalitară a produsului activității comunității umane. Celelalte manifestări comuniste în evoluția umanității nu au fost decât încercări de comunism. După comuna primitivă nu a existat nici o colectivitate umană comunistă.

2. Condițiile realizării comunismului:

a. Evoluția speciei umane

i. Apariția motivației naturale a muncii și activității creatoare;

ii. Autocontrolul conștient al ființei proprii;

iii. Apariția altruismului ca proprietate inerentă ființei umane;

iv. Expansiunea condiției biologice a omului;

v. Apariția instinctului de autontrolare socială reciprocă.
vi.Libertate și responsabilitate deplină a personalității.

b. Existența unei singure forme de proprietate: proprietatea Umanității;

c. Inexistența formațiunilor sociale naturale precum: familia, poporul, rasa, statul, piața etc.

d. Inexistența mărfurilor speciale, particulare,

 generale sau universale; (inexistența banilor);

e. Repartizarea venitului social după nevoile oamenilor;

f. Umanitatea iese din preistorie adică din determinarea exterioară a devenirii sale;

3. Examinând condițiile existenței orânduirii comuniste și raportându-le la orânduirile ce au existat în evoluția Umanității până acum constatăm că nici o societate de până acum nu satisface aceste condiții.

4. Ceea ce putem constata ca fiind cel mai apropiat de comunism este modul socialist de organizare a colectivității umane. 

Orânduirea socialistă a existat în evoluția omenirii și are următoarele caracteristici:

a. Orânduirea socialistă păstrează elemente capitaliste în funcționarea sa;

b. Orânduirea socialistă moștenește specia umană de la capitalism cu toate tarele sale;

i. Motivare exterioară a muncirii și creării;

ii. Necesitatea controlului extern al mișcării ființei umane;

iii. Dominarea ființei umane de către Sine concomitent cu activitate secundară a conștiinței;

iv. Altruismul inoculat prin educare;

v. Condiție biologică umană tarată;

vi. Controlul instituționalizat al conduitei umane;

c. Orânduirea socialistă este o organizare tranzitorie care are caracteristici mixte între cele capitaliste și cele comuniste:

i. Existența unor multiple forme de proprietate asupra bunurilor: individuală, colectivă, de stat, populară etc.

ii. Existența formațiunilor sociale naturale: familie, popor, stat, piața, etc.

iii. Existența tuturor formelor de mărfuri ( inculsiv a banilor);

iv. Repartizarea venitului social după cantitatea și calitatea muncii depuse;

v. Umanitatea încă nu iese din preistorie adică soarta omenirii este determinată de factori exteriori umanității;

vi. Existența înstrăinării persoanei de natura sa umană;