Proiectele constituționale actuale: Cojocaru, Constituția meritocrată, Constituția PNL

Observații cu privire la proiectele de constituție pentru România

Au fost trei proiecte de constituții:

1. Constituția Cojocaru având ca teză principală împroprietărirea egală a cetățenilor majori astfel încât poporul să nu poată fi deposedat de factori interni și externi.
2. Proiectul liberal al lui Crin Antonescu care cere modificări minore ale Constituției actuale cu privire la modul de guvernare.
3. Constituția meritocrată elaborată de Laurențiu Primo centrată pe ideea unei organzări sociale ce determină activitatea creatoare a fiecărei persoane plasate în locul și rolul optim pentru el.

Constituția propusă de liberali prin Antonescu Crin

Nu atacă baza relațiiilor sociale adică proprietatea pe care o lasă în rânduială capitalistă. Nu este propriu-zis o un proiect de lege fundamentală ci o improvizație conjuncturală  din jurul anului 2015, care satisface unele cerințe relative la motivații minore ale unor oameni ce nu ating dimensiunea națională. Obiecțiile făcute acestui proiect de Curtea Constituțională a României vizau încălcarea limitelor impuse de Constituția postpucistă (1991, 2003), contradicții de principii, încălcarea drepturilor omului,etc. Exemplu: "Până aici (la articolul 102 - n.r.) au fost articole care au fost găsite în contradicţie cu articolul 152, alineatul 2 din Constituţie, care nu pot fi revizuite, pentru că încalcă sau afectează drepturile fundamentale". 

Acest proiect a fost repede trecut prin toate fazele spre deosebire de proiectele oamenilor fără acces la conducerea statului român care trenează ani în fața oamenilor și obstrucțiilor reacționare.

Propriu-zis acest proiect nu a fost decât o proiect de revizuire a constituției actuale.

Constituția  Cojocaru

1. Atacă problema proprietății considerând că este baza organizării democrate a societății. 
   
   
   Pune accentul pe împărțirea obiectului proprietății poporului în unități mici pentru a menține o egalitate relativă între cetățeni. Prevede constituirea unui fond suveran de investiții alimentat în principal din impozitul progresiv pe marile averi. Fondul va folosi la împroprietărirea succesivă a cetățenilor majori ai țării. Proprietatea medie fiind dominantă garantează puterea cetățenilor în fața statului și a străinilor.
   
   
2. Este în fapt o reconstruire a constituției și nu un proiect de revizuire.
3. Este o constituție masivă și relativ greoaie pentru cetățeanul simplu.
4. Acest proiect de constituție este cel mai lucrat dintre toate proiectele de lege fundamentală a statului român. A fost prelucrată ani de zile prin consultare cu specialiști și cetățeni și a fost propusă ani în șir încercându-se adunarea celor 500.000 de semnături pentru a se face referendum în vederea adoptarii ei. A fost examinată critic de Comisia legislativă și respinsă de mai multe ori pentru că nu satisfăcea anumite criterii politice venite de la sistemele suprastatale precum și anumite criterii formale în special cu privire la gradul de generalitate al prevederilor sale.
   
   5. Aplicarea acestei constituții nu generează dispariția luptei pentru acapararea puterii  în stat dar deschide perspective meritocratice.
   
   
   5. E posibil ca lupta adepților acestei constituții să deschidă breșă pentru inocularea unor elemente constituționale noi.

Constituția meritocrată

Este plasată în timp după Constituția Cojocaru. A fost propusă de Laurențiu Primo din Brașov. 

 Această constituție necesită dezbatere publică deoarece are insuficientă fundamentare și ordonare a principiilor de organizare  a sistemului social. 

Spre exemplu: 

Există sau nu există grupuri de putere și activitate politică în societatea meritocratică?

”ARTICOLUL 7

Partidele politice, sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale

(1)               Partidele politice, sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii, fără nici un fel de prerogative în domeniul guvernării.”

,,ARTICOLUL 40

Dreptul de asociere

(1)               Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere;
(2)               Partidele politice, sindicatele, patronatele sau oricare alte forme asociative libere, nu se pot implica în activităţi specifice instituţiilor statului;
(3)               Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva  statului de drept, a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sau ai căror membri depun jurământ unor structuri asociative străine, sunt neconstituţionale;
(4)               Nu pot face parte din partide politice: magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii activi, personalul didactic şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică;
(5)               Asociaţiile cu caracter secret sau semisecret sunt interzise. Sunt considerate asociaţii semisecrete acele asociaţii care interzic accesul presei la întrunirile membrilor lor.”

Din punct de vedere al traseului realizării practice ea nu a fost niciodată supusă dezbaterii publice cu propuneri și concluzii. Nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Nu a fost analizată de Comisia legislativă. Nu a ajuns niciodată în faza adunării de semnăturilor necesare referendumului. 

Această stagnare se datorează lipsei de activism a membrilor Meritocrației precum și obstrucției responsabililor de difuzarea în masă a informațiilor din România. Inactivismul membrilor organizației convine perfect forțelor reacționare din România. Ele așteaptă fie degradarea spirituală a românilor, fie îmbătrânirea meritocraților, fie moartea promotorilor. Între meritocrați sunt deja înfiltrați oameni sabotori ai activității creatoare meritocrate care caută să întrețină un nivel inferior al dialogului, dezbaterii și soluționării problemelor implicate de doctrina meritocrată. Proba acestei activități mediocre poate fi faptul că nu există dezbateri publice element cu element al constituției meritocrate. Nu poți fi meritocrat dacă nu cunoști doctrina. Nu este just a pronunța judecăți de valoare asupra doctrinei dacă nu o cunoști.

Soluții previzibile pentru Constituția meritocratică

1. Dezbatere publică a principiilor;
2. Dezbatere publică a constituției articol cu articol;
3. Analizarea și compararea critică a soluțiilor oferite de principalele constituții ale României cu accent pe soluțiile date de constituția meritocratică
4. Susținerea demersurilor practice ale promovării Constituției Cojocaru pentru următoarele motive:

a. Se pot învăța căile practice ale trecerii de la doctrină la proiect și de la proiect la realizare; 

b. Se pot identifica factorii reacționari;

c. Se pot vedea defectele constituției prin     expunerea la critici populare și speciale;

d. Se identifică metode, tehnici, proceduri reacționare de atac și prin aceasta posibilitățile de apărare;

5. Folosirea experienței luptei pentru Constituția Cojocaru în  lupta pentru  implementarea Constituției Meritocratice.