Suprimarea funcţiei informative a jurnalismului

Capitaliştii au suprimat practic jurnalismul de informare.

Este logic să suprimi prima funcţie a jurnalismului atunci când scopul guvernării este subordonarea cetăţeanului faţă de oligarhia capitalistă.

În condiţiile actualului jurnalism , neinformativ, needucativ, preponderent degenerativ nimeni nu îşi va putea vreodată compune vreo viziune adevărată asupra lumii actuale. Cu atât mai puţin va putea vreodată să îşi construiască cineva vreo doctrină asupra acestei lumi în care trăim pe baza acestui jurnalism zombificat.

Unii oameni conştientizează amputarea informaţională a jurnalismului actual. De aceea ei caută mijloace de contracarare a acestei cenzuri şi manipulări informaţionale practicată de capitalişti. Capitaliştilor le scapă deocamdată cel puţin comunicarea nonjurnalistică.

Totuşi comunicarea nonjurnalistică a început să fie controlată prin cenzurarea făcută de administratorii platformelor, de proprietarii motoarelor de căutare informatică. Sabotarea comunicării internetistice a început deja şi se află în faza identificării opozanţilor la sistemul capitalist a identificării tematicii contestatarilor, a controlării corespondenţei şi relaţiilor interumane din reţelele internetistice de comunicare socială.

Controlul crescut al activităţii internetistice este o branşă a activităţii capitaliste de suprimare a puterii poporului adică a democraţiei. Un indicator al acestei activităţi este inaccesibilitatea posturilor şi funcţiilor politice pentru cei sinceri, pentru cei din popor. Grupurile politice capitaliste s-au mafiotizat şi au creat un sistem dinamic de accesare exclusivă a puterii politice în stat.

Discuţiile cu cetăţenii obişnuiţi pe tema democraţiei au ajuns obiect de batjocură căci toată lumea ştie că nu există putere a poporului ci numai o putere a curvelor şi hoţilor. Democraţia a devenit o iluzie acum: nu ai avere, nu ai putere, nu ai drepturile elementare pe care socialiştii ţi le asigurau în anii antepucişti. Poporului i se inoculează o teamă difuză nedefinită în care orice încercare de a spune opinii adevărate este obstrucţionată ameninţător.

Ceea cea a mai rămas din pretenţia politicii burgheze postpuciste este o aparenţă. Capitaliştii ştiu că procesul deposedării este un proces legic al societăţii capitaliste şi de aceea luptă atunci cînd pericolul real se evidenţiază, luptă să mascheze sărăcirea inexorabilă a majorităţii poporului. În aceste condiţii lingăul capitaliştilor rage jurnalistic pe toate canalele împotriva comunismului ca fantomă creată de capitalişti spre sperierea poporului drogat cu alimente intoxicate. Oridecâteori cineva ridică demn capul în favoarea poporului, pata anticomunistă se pune pe creierul ideologului burghez atât de intens încât întră în delir anticomunist. Totuşi avem o întrebare pentru capitalist: ce legătură este între comunism şi ridicarea demnă a cetăţeanului împotriva exploatării capitaliste?

Căncănelul

Căncănelul este o subspecie de intelectual capitalist român a cărui viaţă se subordonează înregistrării evenimentelor bioumane.

Dacă vrei să faci jurnalistică căncănească nu trebuie să faci şcoală savantă. Sunt suficiente studii liceale şi chiar mai puţine.Ca să ajungi căncănel trebuie să faci următoarele treburi.

Observi realitatea biosocială română.Faci o listă a creşterilor şi descreşterilor indivizilor trăitori din bani furaţi. Urmăreşti modul cum animalele sociale posesoare de bani îşi satisfac necesităţile ca de exemplu cu ce se hrănesc, cum se hrănesc, ce beau, ce borăsc, ce urinează, cu ce se îmbrobodesc, cine cu cine se corceşte, cum se descarcă sexual, unde dorm, cum dorm, cu cine dorm, cănd se culcă, cănd li se culcă, când se scoală, când li se scoală şi aşa mai departe. Înregistrezi meticulos toate datele obţinute şi le borăşti pe o hărtie prostimii române pentru a crea un public cititor de borâsme capitaliste.

Pentru a fi un jurnalist capitalist căncănel trebuie să te menţii la nivelul animalităţii sociale, să acumulezi informaţii observaţionale, să ai palpabilul în labă. Să nu te legi de sărăcie pentru că este evident că dacă paraziţii sociali trăiesc în abundenţă materială toţi românii huzuresc în prosperitatea generală capitalistă.

Prin urmare să nu ataci temelia economică a sistemului social, (proprietatea este mai sfântă ca papa şi ca extratereştrii). Distribuţia venitului social este şi trebuie să fie pentru căncănel un subiect interzis.

Dacă vrei să fii căncănel, să nu scrii cum au obţinut vedetele banii. Să ai cuvinte laudative la adresa animalelor sociale deoarece de acolo îţi pică un os de ros şi ţie ca jurnalist.

Ca ciolănar intelectual jurnalistul capitalist trebuie să se învârtă în jurul cozii să-şi miroase fundul, să sugă informaţii din zona accesibilă pentru a nu deranja sistemul din care atât de voluptos trăieşte.