Puterea capitalistă judecătorească

Puterea capitalistă este unitară. Latura judiciară a puterii capitaliste se exercită prin prin mecanisme de drept şi de stat mult mai flexibile astăzi decât altădată mai adecvate exploatării oamenilor. Unul dintre aceste mecanisme este pedepsirea celui care cere dreptate. 

Împotriva celui care vrea justiţie oligarhia capitalistă are următoarele pârghii juridice:

1.Încărcarea cu cheltuieli a celui care cere dreptate.

Pentru a putea împrăştia eforturile celui care justiţie, capitaliştii impun taxe crescânde pe actele judiciare astfel încât cel nedreptăţit să nu le poată plăti şi depăşi.

Pentru a nu fi tras la răspundere capitalistul care acţionează în defavoarea cetăţeanului. 
Cel ce vrea să combată un abuz capitalist prin lege, cetăţeanul cinstit este obligat să plătească cheltuieli ocazionate de proces supraîncărcate faţă de necesitatea procesului. De exemplu trebuie să folosească un onorariu foarte mare pentru avocat.

Experţii sunt scoşi în afara activităţii statale pentru a lucra particular. Deci statul este slăbit exact în zonele de activitate în care ar trebui să îl servească pe cetăţeanul cinstit. Aceasta este o dovadă că statul capitalist nu este un stat al oamenilor cinstiţi.

Tot pentru a nu fi traşi la răspundere capitaliştii stabilesc tarife foarte mari pentru experţi ca să nu nu poată fi plătite de către petent.

2. Complicarea procedurilor.

Sunt îngreunate condiţiile de admisibilitate a cererii de chemare în judecată.

Un cetăţean ce munceşte nu poate îndeplini condiţiile de admisibilitate ale cererii pentru că sunt complicate şi sub pretextul profesionalizării activităţii legiuitorii capitalişti le multiplică până la sabotaj.

Prin mulţimea regulilor şi prin dispunerea lor neştiinţifică şi nepractică capitaliştii caută să îl descurajeze pe petent.

3. Scurtarea programului de lucru cu publicul.

Prin organizarea antidemocratică a programului de activitate zilnică a instituţiilor juridice este împiedicat accesul la justiţie a părţii vătămate şi este urmărită protejarea prelungită a răufăcătorilor. Orarul instituţiilor este astfel făcut ca cetăţeanul prin în munca capitalistă nu mai ajunge să îi contacteze pe funcţionarii sistemului judecătoresc.

4. Parazitismul birocratic al capitalismului.

Deşi cheltuiesc sume enorme cu tehnica informatizării în fapt cantittate de hârtii pe care dublează evidenţa face ca munca funcţionarilor să devină o rutină. Fiecare funcţionar caută să scape de corvoada arhivistică şi să petreacă timpul într-un mod mai uşor de suportat.

De fapt scade calitatea actilui judecătoresc prin cantitatea dosarelor ce se adună.

5. Perfecţionarea infracţională în interiorul sistemului judecătoresc.

Esenţa partinică, de clasă a orânduirii capitaliste imprimă şi sistemului judecătoresc acest caracter de deposedare prin multiple metode judiciare de fraudare, înşelare şi furare. Activitatea judecătorească capitalistă ocazionează acumularea de experienţă periculoasă social în activitatea deposedare materială.

Există în sistemul capitalist judiciar o experienţă infracţională care depăşeşte pe departe experienţa amatoricească din afara sistemului.

6. Propaganda mincinoasă a dreptului capitalist.

Pe multiple căi se propagă diferite principii care sunt principii false ale dreptului capitalist: principiul separării puterilor capitaliste de stat, principiul statului de drept etc. În realitate aceste idei nu sunt principii pentru că în realitate statul capitalist acţionează unitar în diversitatea formelor sale de subjugare faţă de motivaţiile capitaliştilor.

De exemplu separarea puterilor capitaliste în stat nu este compusă din puterile legislativă, executivă şi judecativă ci se dispune în cele trei puteri susmenţionate pentru că trebuie salvgardată puterea unică a capitaliştilor asupra restului poporului în vederea exploatării pentru profit.

În general procesul judiciar capitalist se sfârşeşte prin sărăcirea petentului cinstit, abandonarea acţiunii judiciare, pedepsirea petentului pentru încercarea de a face dreptate.

7. Manevrarea personalului incompetent.

Capitaliştii au grijă ca şcolile de drept să fie din ce înce mai neştiinţifice. Aceasta produce ca efect creşterea cantităţii de licenţiaţi în drept care nu posedă cunoştinţele priceperile şi deprinderile profesionale.

Această masă de absolvenţi necalificaţi este însă foarte utilă pentru manipularea dosarelor. În caz de descoperire vinovaţii nu sunt pedepsiţi ci sunt pedepsiţi aceste slugi capitaliste. De exemplu o anchetă poate să nu fie bine făcută, o cauză să nu fie bine încadrată o sentinţă să fie greşit judecată. O slabă pregătire nu formează conştiinţă cetăţenească şi nici una profesională ceea ce se poate constata în modul iresponsabil în care este făcut lucrul judiciar.

Un efect al existenţei acestei mase de manevră este că în multe cazuri personalul judiciar nu acţionează ca părţi ale unei instituţii sociale utile cetăţenilor ci ca persoane particulare. De exemplu un funcţionar poate să îşi rezolve o problemă personală prin exercitarea funcţiei sale pentru a presa un cetăţean să sustragă un document de la dosar pentru a avantaja o parte din proces.