Observații cu privire la proiectele
de constituție pentru România
Au fost trei proiecte de
constituții:
Constituția Cojocaru având ca
teză principală împroprietărirea egală a cetățenilor majori
astfel încât poporul să nu poată fi deposedat de factori interni
și externi.
Proiectul liberal al lui Crin
Antonescu care cere modificări minore ale Constituției actuale cu
privire la modul de guvernare.
Constituția meritocrată
elaborată de Laurențiu Primo centrată pe ideea unei organzări
sociale ce determină activitatea creatoare a fiecărei persoane
plasate în locul și rolul optim pentru el.
Constituția propusă de liberali prin
Antonescu Crin
Nu atacă baza relațiiilor sociale
adică proprietatea pe care o lasă în rânduială capitalistă. Nu
este propriu-zis o un proiect de lege fundamentală ci o improvizație
conjuncturală din jurul anului 2015, care satisface unele cerințe relative la motivații
minore ale unor oameni ce nu ating dimensiunea națională.
Obiecțiile făcute acestui proiect de Curtea Constituțională a României vizau
încălcarea limitelor impuse de Constituția postpucistă (1991,
2003), contradicții de principii, încălcarea drepturilor
omului,etc. Exemplu: "Până aici (la articolul 102 - n.r.) au
fost articole care au fost găsite în contradicţie cu articolul
152, alineatul 2 din Constituţie, care nu pot fi revizuite, pentru
că încalcă sau afectează drepturile fundamentale".
Acest
proiect a fost repede trecut prin toate fazele spre deosebire de
proiectele oamenilor fără acces la conducerea statului român care trenează ani în fața oamenilor și obstrucțiilor reacționare.
Propriu-zis acest proiect nu a fost
decât o proiect de revizuire a constituției actuale.
Constituția Cojocaru
Atacă problema proprietății
considerând că este baza organizării democrate a societății.
Pune accentul pe împărțirea obiectului proprietății poporului
în unități mici pentru a menține o egalitate relativă între
cetățeni. Prevede constituirea unui fond suveran de investiții
alimentat în principal din impozitul progresiv pe marile averi.
Fondul va folosi la împroprietărirea succesivă a cetățenilor
majori ai țării. Proprietatea medie fiind dominantă garantează puterea cetățenilor în fața statului și a străinilor.
Este în fapt o reconstruire a
constituției și nu un proiect de revizuire.
Este o constituție masivă și
relativ greoaie pentru cetățeanul simplu.
Acest proiect de constituție este
cel mai lucrat dintre toate proiectele de lege fundamentală a
statului român. A fost prelucrată ani de zile prin consultare cu
specialiști și cetățeni și a fost propusă ani în șir
încercându-se adunarea celor 500.000 de semnături pentru a se
face referendum în vederea adoptarii ei. A fost examinată critic
de Comisia legislativă și respinsă de mai multe ori pentru că nu
satisfăcea anumite criterii politice venite de la sistemele
suprastatale precum și anumite criterii formale în special cu
privire la gradul de generalitate al prevederilor sale.
5. Aplicarea acestei constituții nu generează dispariția luptei pentru acapararea puterii în stat dar deschide perspective meritocratice.
5. E posibil ca lupta adepților acestei constituții să deschidă breșă pentru inocularea unor elemente constituționale noi.
Constituția meritocrată
Este plasată în timp după
Constituția Cojocaru. A fost propusă de Laurențiu Primo din
Brașov.
Această constituție necesită dezbatere publică deoarece are insuficientă fundamentare și ordonare a principiilor de organizare a sistemului social.
Spre exemplu:
Există sau nu există grupuri de putere și activitate politică în societatea meritocratică?
”ARTICOLUL 7
Partidele politice, sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale
(1) Partidele politice, sindicatele, patronatele şi
asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea
potrivit statutelor lor, în condiţiile legii, fără nici un fel de
prerogative în domeniul guvernării.”
,,ARTICOLUL 40
Dreptul de asociere
(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere;
(2) Partidele politice, sindicatele, patronatele sau
oricare alte forme asociative libere, nu se pot implica în activităţi
specifice instituţiilor statului;
(3) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile
ori prin activitatea lor, militează împotriva statului de drept, a
suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sau ai căror
membri depun jurământ unor structuri asociative străine, sunt
neconstituţionale;
(4) Nu pot face parte din partide politice:
magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii activi, personalul
didactic şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege
organică;
(5) Asociaţiile cu caracter secret sau semisecret sunt
interzise. Sunt considerate asociaţii semisecrete acele asociaţii care
interzic accesul presei la întrunirile membrilor lor.”
Din punct de vedere al traseului
realizării practice ea nu a fost niciodată supusă dezbaterii publice cu
propuneri și concluzii. Nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Nu a fost analizată de Comisia legislativă.
Nu a ajuns niciodată în faza adunării de semnăturilor necesare
referendumului.
Această stagnare se datorează lipsei de activism a
membrilor Meritocrației precum și obstrucției responsabililor de
difuzarea în masă a informațiilor din România. Inactivismul
membrilor organizației convine perfect forțelor reacționare din
România. Ele așteaptă fie degradarea spirituală a românilor, fie
îmbătrânirea meritocraților, fie moartea promotorilor. Între
meritocrați sunt deja înfiltrați oameni sabotori ai activității
creatoare meritocrate care caută să întrețină un nivel inferior
al dialogului, dezbaterii și soluționării problemelor implicate de
doctrina meritocrată. Proba acestei activități mediocre poate fi
faptul că nu există dezbateri publice element cu element al
constituției meritocrate. Nu poți fi meritocrat dacă nu cunoști
doctrina. Nu este just a pronunța judecăți de valoare asupra
doctrinei dacă nu o cunoști.
Soluții previzibile pentru
Constituția meritocratică
- Dezbatere publică a principiilor;
- Dezbatere publică a constituției
articol cu articol;
- Analizarea și compararea critică
a soluțiilor oferite de principalele constituții ale României cu
accent pe soluțiile date de constituția meritocratică
- Susținerea demersurilor practice
ale promovării Constituției Cojocaru pentru următoarele motive:
a. Se pot învăța căile practice
ale trecerii de la doctrină la proiect și de la proiect la
realizare;
b. Se pot identifica factorii
reacționari;
c. Se pot vedea defectele constituției prin expunerea la critici populare și speciale;
d. Se identifică metode, tehnici,
proceduri reacționare de atac și prin aceasta posibilitățile de apărare;
5. Folosirea experienței luptei
pentru Constituția Cojocaru în lupta pentru
implementarea Constituției Meritocratice.
