Mânării politice capitaliste postpuciste

Pluralismul ideologic trâmbițat de puciști s-a prezentat inițial ca libertate a ideilor și grupurilor politice. Ulterior puciștii, pe măsură ce devenea vizibilă fapta lor și poporul conștientiza făcătura politică pucistă, au restrâns drepturile manifestării politice până la a permite numai variante capitaliste pentru ca în anul 2015 să îndrăznească să interzică tot ce nu este deschidere capitalistă politică. 

,,Tot ce pune în pericol capitalismul trebuie eliminat”. A început procesul de osificare socială pe pozițiile pe care au ajuns parveniții și uzurpatorii postpuciști. Actualmente pluralismul ideologic și politic nu există în România. Paralel cu această îngustare a libertății puciștii și postpuciștii împiedică crearea și propagarea ideilor revoluționare prin marginalizare, sancționare civilă, amendare a persoanelor care pun sub semnul întrebării normele juridice și instituțiile capitaliste imperialiste împuse poporului român. Așa cum am semnalat-o cu câțiva ani în urmă este instituită ideologia dominantă a capitaliștilor monopoliști occidentali.

Puciștii au proclamat suveranitatea poporului și au creat toate piedicile juridice și statale ca poporul să nu mai fie suveran în țara sa. Ne-au luat de proști. Au întreținut propagandistic iluzia că există democrație, că poporul participă la guvernare în timp ce au ținut partidele patriotice sub control și departe de instituțiile de conducere ale statului român prin diferite tertipuri specifice capitalismului. Au întreținut de asemenea iluzia pluralismului politic oferind inițial în 1990 posibilitatea formării unui partid cu 250 de cetățeni . Ulterior când a fost un moment de consolidare a puterii lor, au condiționat formarea unui partid de unirea a 25.000 de membri. Vâzând că lumea se mișcă în defavoarea lor au trecut la fărâmițarea și dezbinarea politică a patrioților permițând formarea partidelor din trei oameni. Nu au făcut-o spre binele poporului ci pentru slăbirea lui politică.

Pluripartidismul capitalist este o înșelătorie pentru că în realitate partidele nu se mai ghidează după doctrină ci după interesele de grup și în nici un caz după nevoi ale claselor sociale pe care ar trebui să le reprezinte. Există în fapt un singur partid acum: Partidul capitaliștilor dispus în mai multe versiuni grupale. Toate joacă același rol. De aceea și calcă peste doctrine, peste programe, peste diferențe de partid trecând cu inconștiență de la un partid la altul. Circul diversității partinice este făcut pentru prostime nu pentru ei. Propagandiștii capitalismului definesc democrația ca pluralism politic, ca pluripartidism. Simplul fapt că arborezi o diversitate de ideologii sau doctrine și că permiți mai multe partide, nu este democrație. Democrația este puterea poporului, nu a minorităților capitaliste dispersate în partide.

Opoziția parlamentară este o vorbă goală în condițiile în care capitaliștii au avut grijă să îi compromită sub diferite forme juridice pe aproape toți oamenii care participă la elaborarea normelor în România.

Ceea ce a constituit cu câteva secole în urmă un ideal social pentru capitaliștii liberei concurențe acum ne este băgat nouă pe gât în bătaie de joc pe post de democrație tocmai pentru a ne sătura de democrație. Poporul român a fost adus după un sfert de secol în stare să ceară dictatură. Sunt semne că în această fază a distrugerii poporului român, tocmai au nevoie de acest regim de exercitare a puterii în stat: dictatura oligarhiei imperialiste occidentale.

A apărut clasa politică. Au răsărit popândăii politici creați de Washington și Bruxelles.  La început a fost inoculat termenul. Apoi a fost avansat timid în spațiul mediatic. Apoi l-au impus în mijloacele de manipulare. 

Voi românii trebuie să credeți că există clasă politică. Apoi trebuie să admiteți că există clasă politică. Apoi desigur clasa politică există. Ulterior clasa politică este o clasă pentru sine. Nu există clasă muncitoare. Nu există țărănime. Nu există capitaliști: industriași, militari mercenari, asasini economici, comercianți, bancheri, bordeliști, birtași, lumpeni. Acum există clasă politică și populație ( nu popor!). 

Există proprietate privată a statului și proprietate privată a privaților, minister public și minister privat. Există societate civilă, societate comercială și societate militară. Dar societatea ce este? Mâine vom auzi că există poliții private, procuraturi și tribunale  private.

Există stat de drept și stat de nedrept. Adică există și stat fără legi. Probabil că există și legi fără stat. Există obiect fără proprietăți și bineînțeles proprietăți fără obiect adică proprietăți care nu sunt proprii vreunui lucru. . Există și existență posibilă și existență imposibilă. Adică există existență care nu există. Desigur există și balamuc fără nebuni după cum există nebuni fără balamuc.

,,Clasa politică” face parte din panoplia propagandei deșănțate a capitaliștilor. Ea trebuie acreditată pentru că există oameni care trăiesc numai ,,dân   șâ pân” politică. Sunt politicieni de profesie, ,,profesionaliști”, adică o clasă superioară, nobilă. Se pregătește ideea de castă. Tot timid și tot premeditat. Să nu vă înșelați că clasa politică este un vis al capitaliștilor transnaționali. Nu... Ea este doar momeala pentru  politicienii de carton ai postpucismului românesc și batjocura antiromânească premergătoare dictaturii. Când vor veni capitaliștii cu sabia dreptății veți vedea ce vor da de pământ cu clasa politică să facă dreptate poporului adică ,,populației”. Atunci nemaifiind valabilă democrația vor instaura dictatura tehnocrată sub forma subtilă a ,,meritocrației” elitiste.

 

Vizavi de această situație politică românească actuală poporul a început să trăiască frica de acționare. Agenturile capitaliste manipulează conștiința masei române prin toate mijloacele inoculându-i frica și neîncrederea în forțele proprii. Procesul îndobitocirii sociale este periculos de avansat. Criminalii stau la pândă . Ei se prezintă ca intelectuali și oameni de cultură. Este o nesimțire să spui adevărul. Este indezirabil. Orice înfiltrat în partidele politice patriotice arborează o atitudine de prețiozitate și dispreț față de cei ce comunică direct starea de fapt a poporului. Se vede pe chipurile lor că încă nu au primit liber de la stăpâni să muște.