Nu vă ghidați după definiția necalificată din wiki pentru termenul meritocrație.
1. Meritocrația nu este formă de guvernământ ci un regim de exercitare a puterii în stat. Wikistul confundă forma de guvernare cu regimul politic.
2. Punerea persoanei în locul și rolul social nu este nominalizare. Poziționarea socială a unui om nu este guvernare. Autorul definiției nu știe ce este guvernarea.
3. Atribuirea de sarcini pe baze de abilități nu este o treabă meritocratică. Autorul confundă meritul cu abilitatea. Deci nu știe ce este abilitatea.
Iată ce este abilitatea:
a.Abilitatea este o însușire ca priceperea, îndemânarea, dexteritate, dibăcia, iscusința, constând în ușurința, rapiditatea, calitatea superioară și precizia cu care omul desfășoară anumite activități.
b. Abilitatea are la bază autoorganizarea adecvată a sarcinii concrete, adaptarea suplă și eficientă.
c. Este adeseori observabilă în cazul acțiunilor corporale putând fi luată ca model sau metodă de acționare sau model comportamental. Abilitatea se remarcă și la activități de cunoaștere.
d. Abilitatea nu este deprindere deși presupune deprinderi. Abilitatea se bazează pe plasticitate neuronală și psihică adică pe modelare, transformare și nu pe achiziții simple și fixe.
e. Abilitatea nu este cunoștință deși presupune existența cunoștințelor.
f. Abilitatea este condiție pentru formarea și utilizarea optimă în situații noi a cunoștințelor și deprinderilor.
g. Eroarea confuzională românească vine din englezirea postpucistă care determină preluarea semnificației grosolane din limba engleză a cuvântului skill care la englezi înseamnă și aptitudine și abilitate.
Meritul este o calitate dobândită. Este dobândită în timpul vieții prin fapte raportate la oameni. Deci este o calitate caracterială nu nativă. Meritul nu îl ai din naștere. Meritul îl dobândești prin activitatea practică, prin activitatea vie printre și pentru oameni.
1. Meritocrația nu este formă de guvernământ ci un regim de exercitare a puterii în stat. Wikistul confundă forma de guvernare cu regimul politic.
2. Punerea persoanei în locul și rolul social nu este nominalizare. Poziționarea socială a unui om nu este guvernare. Autorul definiției nu știe ce este guvernarea.
3. Atribuirea de sarcini pe baze de abilități nu este o treabă meritocratică. Autorul confundă meritul cu abilitatea. Deci nu știe ce este abilitatea.
Iată ce este abilitatea:
a.Abilitatea este o însușire ca priceperea, îndemânarea, dexteritate, dibăcia, iscusința, constând în ușurința, rapiditatea, calitatea superioară și precizia cu care omul desfășoară anumite activități.
b. Abilitatea are la bază autoorganizarea adecvată a sarcinii concrete, adaptarea suplă și eficientă.
c. Este adeseori observabilă în cazul acțiunilor corporale putând fi luată ca model sau metodă de acționare sau model comportamental. Abilitatea se remarcă și la activități de cunoaștere.
d. Abilitatea nu este deprindere deși presupune deprinderi. Abilitatea se bazează pe plasticitate neuronală și psihică adică pe modelare, transformare și nu pe achiziții simple și fixe.
e. Abilitatea nu este cunoștință deși presupune existența cunoștințelor.
f. Abilitatea este condiție pentru formarea și utilizarea optimă în situații noi a cunoștințelor și deprinderilor.
g. Eroarea confuzională românească vine din englezirea postpucistă care determină preluarea semnificației grosolane din limba engleză a cuvântului skill care la englezi înseamnă și aptitudine și abilitate.
Meritul este o calitate dobândită. Este dobândită în timpul vieții prin fapte raportate la oameni. Deci este o calitate caracterială nu nativă. Meritul nu îl ai din naștere. Meritul îl dobândești prin activitatea practică, prin activitatea vie printre și pentru oameni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu