Zombificarea acţiunii politice

Dacă nu va disparea iluzia ajutorului american majoritatea celor preocupaţi de actualitatea românească se află în gargară. Cu această gargară încearcă impostorii culturii române să tâmpească poporul. Până la un timp românii făceau demonstraţii ca să intre şi ei în rândul ,,lumii bune,,. După aceea când capitaliştii postpucişti le-au trimis câteva gloanţe ,,democratice,,  în gură, cei care au rămas în viaţă nu au mai vrut democraţie ci s-au transfigurat în anticomunişti. Uneori mai făceau românii demonstraţii capitaliste aprobate frumos de primărie şi jucau pinguinu. Pinguinu nepinguinu până la urmă s-au săturat de pinguinat şi au trecut la cerşit. Metamorfoza revoluţionarului în vierme postpucist a fost condusă cu delicateţe de psihologii sociali ai Occidentului homălău.

În momentul de faţă românul nu numai că nu mai impune şi nu mai cere ceva statului său dar nu mai face nici măcar cerşetorie statului român. Românul a ajuns pe lângă sluga occidentalilor, să facă cerşetorie statelor străine europene şi americane, chiar împotriva statului său.  Democraţia capitalistă vrea să transforme cetăţeanul naţional în anonimul globtrotărist fără mamă fără tată fără patrie adevărată: Boschetarul mondial…

Suntem la un punct critic. De lătrături capitaliste la bulevard deschis  e plin de 20 de ani. Este tocmai ceea ce îşi doresc duşmanii românilor. Acest mod de acţiune are multiple avantaje pentru opresorii noştri:

1. În esenţă o manifestare publică este o cerere pe care stăpânii au grijă să o transforme în cerşetorie;

2. O manifestare este o acţiune pe care stâpânii opresori o transformă într-o luptă fizică cu paznicii burgheziei;

3. O manifestare publică uşurează activitatea poliţiei politice capitaliste accelerând identificarea actorilor. şamd.

Situaţia este deci mai complicată pentru oamenii serioşi. Este normal să fie aşa din moment ce capitaliştii deţin averea,puterea şi mijloacele de informare în masă. Românul actual este deprins să interpreteze prezentul prin prisma trecutului interbelic sau mai vechi. Puţine elemente de atunci mai sunt valabile acum şi numai cele principale poate. 

Actiunea se compune din operaţii şi operaţiile din mişcări şi tocmai în aceste componente situaţia actuală diferă de trecut. Nu sunt suficiente principiile. Capitaliştilor le convin de minune oamenii incremeniţi în principii şi fără nici o posibilitate de ajustare a lor prin norme şi reguli de acţiune  la viaţa actuală. Aşa se şi explică mortificarea tuturor grupurilor politice autentice de după 1989. Oameni au fost dar au fost zombificaţi de sculele capitaliste remunerate de escrocherimea economică. De exemplu ,,lupta anticomunistă,,  după 20 de ani de la căderea sistemului socialist internaţional şi naţional este o marotă moflăită de criminalii sociali ai burgheziei de orice provenienţă.

Începutul atitudinii antirăzboi

Tot mai mulţi clujeni ies în stradă indignaţi de pregătirile de război ale NATO şi SUA, care pregătesc România ca teatru de război contra Federaţiei Ruse şi pe români ca şi carne de tun contra ruşilor ortodocşi.
În acest weekend, mai mulţi clujeni au ieşit în Piaţa Unirii şi au manifestat paşnic pentru pace şi împotriva războiului din Ucraina.Mai mult pe:

Sursa:  http://www.napocanews.ro/2015/04/clujenii-au-iesit-in-strada-pentru-pace-si-neutralitate-impotriva-razboiului-din-ucraina.html

Acţiuni interzise şi soluţii antiimperiale

Internetul este intoxicat de agenţi ai propagandei prooccidentale. Românii au fost tembelizaţi într-o asemenea măsură că au ajuns să nu mai poată înţelege o frază elaborată în limba română.

Există câteva subiecte interzise de patrioții alogeni ai României.

Manipularea capitalistă antiromânească a ajuns așa de profundă încât românii mai degrabă ar merge să lupte pentru apărarea ucrainenilor împotriva rușilor decât pentru recuperarea și apărarea teritoriilor și populațiilor române deținute de ucraineni în mod abuziv.

De asemenea puterea propagandei capitaliste antiromâne este așa de mare încât mai bine îi omoară românii pe patrioții lor decât să lupte împotriva trădătorilor prooccidentali.

Pervertirea morală a românilor creștini este atât de mare încât s-ar duce la măcelăria războinică occidentală mai degrabă decât să îi trimită pe front pe țigani care trebuie să paraziteze și să se prăsească la adăpostul armatei române.

Chiar în aceste condiţii unice în istoria spiritului românesc se pot face cîteva acţiuni premergătoare eliminării alogenilor din ţara noastră:

1. Să declarăm că nu suntem parte a Uniunii Europene pe temeiul că nu am dat acceptul popular la această aderare ea fiind făcută abuziv fără referendum.

2. Să ne comportăm ca şi cum nu am fi membri ai uniunii bruxeleze;

a. Să nu respectăm normele uniunii bruxeleze
b. Să nu aplicăm nici o recomandare bruxeleză
c. Să iniţiem acţiuni favorabile nouă care contravin scopurilor uniunii bruxeleze
d. Să colaborăm cu oameni, instituţii şi state din afara uniunii bruxeleze.
3. Să declarăm că nu suntem membri ai alianţei criminale a Pactului Atlanticului de Nord pe acelaşi temei pe care suntem în afara uniunii bruxeleze.

4. Să ne comportăm ca şi cum nu suntem in în nici un pact militar.

a.Nu participăm la nici o acţiune favorabilă a pactului;
b. Acţionăm aşa cum trebuie ca să ne salvăm pe noi;
c. Să luăm legătura cu forţe militare independente de NATO;
d. Să încercăm alianţe sau cel puţin să fim neutri faţă de acţiunile celor două grupuri militare care se contrapun din nou pe teritoriul Europei bazîndu-se pe exterminarea popoarelor europene.

5. Dacă încearcă să ne reprime capitaliştii Occidentului atunci să cerem ajutorul duşmanilor lor.

Argumente pentru autonomia Daciei

Sursa: Vasile Zărnescu sociolog


Imperiul Bizantin a căzut nu doar pentru că a căzut capitala, Constantinopolul, ci pentru că împăratul Dragases a fost ucis, deoarece capitala fusese asediată și, deci, turcii erau peste tot în Asia Mică. Dragases a cerut ajutorul papei de la Roma, care, la fel ca aproape toți ceilalți papi, a refuzat să-l ajute, pe considerentul că turcii constituie un dușman mai mic decît Ortodoxia!


Pe de altă parte, înaintea lui Daniel Roxin, a fost eruditul preot profesor Dumitru Bălașa, care, înaintea lui Napoleon Săvescu, a scris cartea ”Basmul romanizării Daciei” și altele, iar înainte lui Dumitru Bălașa a fost Ion Miulescu, un inginer hotarnic mai deștept decît Alexandru Graur, care, în cartea ”Da Ksha”, a demonstrat insonsistența romanizării dacilor și a teoriei limbilor zise indo-europene. Iar înainte lui a fost Nicolae Densușianu, care nu poate fi numit KGB-ist. Chiar Eminescu spusese că în România „totul trebuie dacizat!” De ce o spusese? Tot KGB-ist a fost?!
Latiniștii își imaginează, la fel ca psihologul Cristian Andrei - care declarase ritos că ”românii sunt un amestec de rase fiindcă toți migratorii au trecut peste noi” -, că romanii și migratorii care au trecut pe aici săreau din fuga calului direct pe femeile dace și așa ar fi ieșit poporul român”!
Nu contează numărul castrelor și al legiunilor romane, ci contează că au fost inamici și au rămas inamici tot timpul, nu ca în filmele megalomane ale lui Sergiu Nicolaescu. ”Barbarii” care au desființat Imperiul Roman de Apus au fost de origine tracică, la fel ca marea majoritate a împăraților ”romani”, de după Traian. Și să-l numești pe împăratul Traian „Împăratul nostru” este o blasfemie căci, înseamnă, la fel, să fii tot prost și să nu vezi că a fost un hoț care a venit să-i jefuiască pe străbunicii lui, Traian fiind un trac din Spania!
În sfîrșit, bomboana pe coliva latiniștilor a pus-o Michaell Ledwith, fost consilier al papei Ioan Paul al II-lea, care a susținut ferm că limba română este la baza limbii latine și nu invers! Și ăsta este KGB-ist?!

Puterea capitalistă judecătorească

Puterea capitalistă este unitară. Latura judiciară a puterii capitaliste se exercită prin prin mecanisme de drept şi de stat mult mai flexibile astăzi decât altădată mai adecvate exploatării oamenilor. Unul dintre aceste mecanisme este pedepsirea celui care cere dreptate. 

Împotriva celui care vrea justiţie oligarhia capitalistă are următoarele pârghii juridice:

1.Încărcarea cu cheltuieli a celui care cere dreptate.

Pentru a putea împrăştia eforturile celui care justiţie, capitaliştii impun taxe crescânde pe actele judiciare astfel încât cel nedreptăţit să nu le poată plăti şi depăşi.

Pentru a nu fi tras la răspundere capitalistul care acţionează în defavoarea cetăţeanului. 
Cel ce vrea să combată un abuz capitalist prin lege, cetăţeanul cinstit este obligat să plătească cheltuieli ocazionate de proces supraîncărcate faţă de necesitatea procesului. De exemplu trebuie să folosească un onorariu foarte mare pentru avocat.

Experţii sunt scoşi în afara activităţii statale pentru a lucra particular. Deci statul este slăbit exact în zonele de activitate în care ar trebui să îl servească pe cetăţeanul cinstit. Aceasta este o dovadă că statul capitalist nu este un stat al oamenilor cinstiţi.

Tot pentru a nu fi traşi la răspundere capitaliştii stabilesc tarife foarte mari pentru experţi ca să nu nu poată fi plătite de către petent.

2. Complicarea procedurilor.

Sunt îngreunate condiţiile de admisibilitate a cererii de chemare în judecată.

Un cetăţean ce munceşte nu poate îndeplini condiţiile de admisibilitate ale cererii pentru că sunt complicate şi sub pretextul profesionalizării activităţii legiuitorii capitalişti le multiplică până la sabotaj.

Prin mulţimea regulilor şi prin dispunerea lor neştiinţifică şi nepractică capitaliştii caută să îl descurajeze pe petent.

3. Scurtarea programului de lucru cu publicul.

Prin organizarea antidemocratică a programului de activitate zilnică a instituţiilor juridice este împiedicat accesul la justiţie a părţii vătămate şi este urmărită protejarea prelungită a răufăcătorilor. Orarul instituţiilor este astfel făcut ca cetăţeanul prin în munca capitalistă nu mai ajunge să îi contacteze pe funcţionarii sistemului judecătoresc.

4. Parazitismul birocratic al capitalismului.

Deşi cheltuiesc sume enorme cu tehnica informatizării în fapt cantittate de hârtii pe care dublează evidenţa face ca munca funcţionarilor să devină o rutină. Fiecare funcţionar caută să scape de corvoada arhivistică şi să petreacă timpul într-un mod mai uşor de suportat.

De fapt scade calitatea actilui judecătoresc prin cantitatea dosarelor ce se adună.

5. Perfecţionarea infracţională în interiorul sistemului judecătoresc.

Esenţa partinică, de clasă a orânduirii capitaliste imprimă şi sistemului judecătoresc acest caracter de deposedare prin multiple metode judiciare de fraudare, înşelare şi furare. Activitatea judecătorească capitalistă ocazionează acumularea de experienţă periculoasă social în activitatea deposedare materială.

Există în sistemul capitalist judiciar o experienţă infracţională care depăşeşte pe departe experienţa amatoricească din afara sistemului.

6. Propaganda mincinoasă a dreptului capitalist.

Pe multiple căi se propagă diferite principii care sunt principii false ale dreptului capitalist: principiul separării puterilor capitaliste de stat, principiul statului de drept etc. În realitate aceste idei nu sunt principii pentru că în realitate statul capitalist acţionează unitar în diversitatea formelor sale de subjugare faţă de motivaţiile capitaliştilor.

De exemplu separarea puterilor capitaliste în stat nu este compusă din puterile legislativă, executivă şi judecativă ci se dispune în cele trei puteri susmenţionate pentru că trebuie salvgardată puterea unică a capitaliştilor asupra restului poporului în vederea exploatării pentru profit.

În general procesul judiciar capitalist se sfârşeşte prin sărăcirea petentului cinstit, abandonarea acţiunii judiciare, pedepsirea petentului pentru încercarea de a face dreptate.

7. Manevrarea personalului incompetent.

Capitaliştii au grijă ca şcolile de drept să fie din ce înce mai neştiinţifice. Aceasta produce ca efect creşterea cantităţii de licenţiaţi în drept care nu posedă cunoştinţele priceperile şi deprinderile profesionale.

Această masă de absolvenţi necalificaţi este însă foarte utilă pentru manipularea dosarelor. În caz de descoperire vinovaţii nu sunt pedepsiţi ci sunt pedepsiţi aceste slugi capitaliste. De exemplu o anchetă poate să nu fie bine făcută, o cauză să nu fie bine încadrată o sentinţă să fie greşit judecată. O slabă pregătire nu formează conştiinţă cetăţenească şi nici una profesională ceea ce se poate constata în modul iresponsabil în care este făcut lucrul judiciar.

Un efect al existenţei acestei mase de manevră este că în multe cazuri personalul judiciar nu acţionează ca părţi ale unei instituţii sociale utile cetăţenilor ci ca persoane particulare. De exemplu un funcţionar poate să îşi rezolve o problemă personală prin exercitarea funcţiei sale pentru a presa un cetăţean să sustragă un document de la dosar pentru a avantaja o parte din proces.

În bătaia vântului alogen

În timp ce noi ne chinuim să trăim în ţara noastă de pe o zi pe alta, în timp ce alţi români cerşesc muncă cu ziua în ţările capitaliste occidentale străinii se înavuţesc în România. Ştiţi ce cred străinii şi ce explicaţie dau? Una singură: că neamul românesc este prost.

Când le spunem românilor că din punct de vedere uman noi nu am progresat cu nimic faţă de vremea marilor noştri domnitori românii zic că suntem răi şi duşmănoşi. 

Ar fi simplu de înţeles că din diverse puncte de vedere poporul român nu a progresat pentru că relaţiile dintre oameni acum sunt în bună parte aceleaşi ca acelea de acum 500 de ani.

Când îi aud pe câte unii că comuniştii i-au distrus pe români mi se face silă. Comuniştii nu au adus raiul pe Pământ dar nici nu i-au întors pe oameni la sălbăticia capitalistă sau feudală.

Fără să conştientizeze, mulţi români demoralizaţi de propaganda capitalistă şi de manipularea materială socială şi psihologică acceptă semiconştient că de vină pentru nenorocirea de circa 100 de ani au fost comuniştii. Până la urmă comuniştii au introdus un sistem social ireductibil la crima capitalistă organizată colectiv de către străini.

Pe de altă parte aici există două probleme: o problemă internă a neamului românesc şi o problemă externă  a românilor: problema agenturilor străine antiromâneşti.

Problema internă se poate rezolva fără intervenţia străinilor pentru că ea este finită şi controlabilă. 

Problema externă este însă o problemă periculoasă pentru că străinii nu vin să facă bine românilor. Aici este vorba de lupte între rase. Expansiunea altei rase peste noi este o cauză a unui posibil război aşa cum de altfel s-a şi întâmplat în fapt în devenirea milenară a poporului nostru. Amestecul de neamuri într-o ţară nu duce la nimic bun. 

Trebuie să ne aşteptăm la crima antiromânească ce se coace de 25 de ani şi care se împlineşte încet şi sigur.

Lipsa progresului românesc este evidentă şi din tipul relaţiilor externe ale poporului român: suntem la cheremul aceloraşi criminali ca şi acum 500 de ani: unii criminali din Occident şi unii criminali din Orient. Schimbarea nu constă decât în mijloacele materiale de luptă dar din punct de vedere uman ne aflăm în aceeaşi situaţie ca pe vremea lui Ştefan cel Mare şi a celorlalţi domni ai ţărilor române.

Faptul că se cenzurează informarea despre acapararea ţării de către străini este parte integrantă a războiului antiromânesc început cu lovitura de stat din 1989. Cine nu a conştientizat că suntem în război cu străinii este pierdut pentru cauza patriei. 

Un singur gând trebuie să ne ghideze: salvarea neamului românesc.Toate celelalte se vor aşeza natural după aceea.

Noi trebuie să ne schimbăm radical atitudinea faţă de toate problemele care ne parvin zilnic şi involuntar. 

O contracarare a dezinformării şi manipulării criminale trebuie să fie parte inevitabilă a conduitei noastre de zi cu zi.

Se prefigurează o altă manevră a alogenilor: împuţinarea românilor prin înrolarea în armata ce va fi decimată în războaie capitaliste antieuropene chiar pe teritoriul Europei. De aceea am şi pus întrebarea dacă alogenii din România vor fi încorporaţi pentru a fi măcelăriţi pentru îmbogăţirea capitaliştilor străini sub pretextul apărării ţării care îi găzduieşte. 

Am văzut că nici un legionar şi nici un creştin nu a răspuns la o asemenea întrebare ceea ce verifică ipoteza că multe din organizaţiile naţionaliste sunt grupuri organizate pentru blocarea autoapărării naţionale. 

Iată că noi nici nu ştim pe ce lume trăim
 deşi suntem în posesia celor mai bune mijloace de informare în masă din istorie.

Minciuni antidace dexate

URIAȘA MINCIUNĂ DIN DEX: Conform acestuia, toate piesele componente ale costumului național românesc au nume… luate de la străini! Nimic de la geto-daci!!!!!!

V-ați întrebat vreodată ce fel de etimologii or fi având, conform DEX-ului, piesele componente ale costumului nostru național?

M-am gândit să desenez o pereche de români îmbrăcați în straie tradiționale, pe care să atârn, ca pe un pom de Crăciun, etimologiile instrumentului nostru ,,științific”.

Ştiţi la ce mă gândesc, când mă uit la acest desen? Dacă ar fi avut măcar un pic de imaginaţie, autorii DEX-ului s-ar fi jenat ei înşişi de absurditatea ce o impuneau.

Numele pieselor din costumul național românesc sunt toate ,,împrumutate”.

Etimologiile DEX-ului par „normale”, când sunt rupte de întreg. Dar când analizăm întregul, ele devin mai mult decât absurde: sunt antiştiinţifice. Poţi să împrumuţi de la vecini numele unui fel de mâncare (ciulama, gulaş, pizza) sau al unei băuturi (vodka, wisky, coca-cola), al unei arme (iatagan, katiuşa, kalaşnikov), al unui aparat inventat de curând (sputnic, lunohod, computer, mouse). Dar nu majoritatea pieselor de port naţional, care, la toate popoarele, vin din timpuri imemorabile.

Uitați-vă atent la ţăranca specialiştilor în răsfoit dicţionare.

Bunda[1] din piele de oaie şi catrinţa[2] de lână le-au inventat strămoaşele noastre din neolitic, când au domesticit oile. Pe spatele bundelor românii brodează și azi simboluri geto-dacice vechi cât lumea, cum ar fi Pomul Vieții și pasărea-suflet. Catrința o ţeseau la stativele alcătuite dintr-un băţ sprijinit pe două crăci înfipte în pământ, iar urzeala era întinsă de pietre legate de fire. Dar, conform DEX-ului, ele n-au fost în stare să inventeze și nume pentru hainele lor. Mii de ani le-au arătat cu degetul. Au venit legionarii, apoi slavii, dar nu știu de ce nu le-au luat de la aceștia. I-au așteptat pe maghiari, ca sa se producă alt miracol lingvistic în stil DEX: deși vedeau pentru prima dată o catrinţă, maghiarii le-au dat româncelor numele fustei lor tradiţionale. Deși e mai logic să admiți că femeile maghiare, dupa ce au învățat să țeasă, au luat de la dace catrința și, pocind niţel cuvântul dac, au ajuns la katrinca. Este absurd să afirmi că pentru piese vestimentare străvechi românii au împrumutat nume de la ultimii migratori veniți lângă noi.

            Ia[3], bluza femeiască, dacă ar putea vorbi, ar spune că nu-i luată de la romani. O purtau femeile de la Cucuteni când desenau pe oalele lor aceleaşi semne ca cele de pe mâneca sa. În fața iei, toată suflarea europeană trebuie să se închine adânc. Pe mânecile sale a păstrat, în formă de ornamente, pictogramele celei mai vechi scrieri din lume. Femeile traco-dace scriau pe altiţă[4] formule magice, care îndepărtau duhurile rele de la persoana ce o purta. Din păcate acestea n-au putut îndepărta duhurile respective și din etimologiile DEX-ului. Conform lui, când au venit legionarii, strămoaşele noastre n-au avut altă treabă decât să umble pe sub gardurile castrelor cerșind cuvinte, inclusiv pentru cămaşa lor. DEX-ul afirmă că legionarii le-au dat linea, care, printr-o minune lingvistică, s-a transformat în ie.

Când mă uit la picioarele ţărăncii îmbrăcate în etimologiile „specialiştilor” de la Academie, mă copleşeşte mila pentru biata femeie. Pentru ciorapi[5] a aşteptat turcii ca să le dea un nume. Iar pentru colţuni închipuiţi-vă că s-a dus tocmai în Grecia. La limba neogreacă. Dar când, cu ce mijloc de transport şi în ce regiune a Greciei au mers strămoaşele noastre după numele unor simple obiecte de îmbrăcat pe picioare, specialiştii în confecţionat etimologii tac mâlc.

Cu opincile şi nojiţele le-a fost mai uşor. Au tras o fugă la bulgari.

Pentru brâu[6] au făcut o drumeţie lingvistică în Albania. Conform răsfoitorilor de dicţionare, alte popoare importau mirodenii, mătase, cafea. Noi importam cuvinte.

Să nu uităm de traistă[7]. Geanta tradiţională de lână ţesută la stative. Strămoaşele noastre o purtau pe umăr din străvechime. Dar numele ei, aţi ghicit, l-au împrumutat. De la cine? Tot de la albanezi. Când, cum, în ce împrejurări? Ce întrebări dacomanice? Răsfoitorii de dicţionare trebuie crezuţi pe cuvânt. Altfel se supără şi te fac dacoman, dacopat, promotor de teorii nocive.

Acum uitați-vă la țăranul român. N-are în costumul tradițional niciun cuvânt de la geto-daci.

NOTA MEA (Daniel Roxin): Este incredibil! Până și OPINCA ROMÂNEASCĂ, aia pe care o puteți vedea pe Columna lui Traian, purtată de strămoșii noștri încă de acum 2.000 de ani, cică e împrumut din BULGARĂ, de la migratorii care au venit după veacuri de la războaiele dintre Decebal și Traian. Ce mizerie! Ce mistificatori!!!

Sumanul[8], paltonul dacic din lână bătută la piuă, gluga[9], opincile, nojițele au nume bulgărești. Cojocul[10] l-a luat de la slavi. Dar dacă ar putea vorbi, această haină dacică ar spune că originea numelui său vine dintr-o rădăcină proto-indo-europeană -koug’, care însemna ,,coajă”, ,,înveliș”. O piele uscată, ca o coajă, ce învelea trupurile dacilor când bătea crivățul de nord. Dovada: acest radical există în mai multe limbi indo-europene. Știu că lingviștilor oficiali le tremură barba, când un Mihai Vinereanu sau alți cercetători de bună credință fac paralele între limba română și limbile indo-europene. Dar altfel nu se poate face etimologie științifică. N-au demonstrat chiar autorii DEX-ului că, răsfoind dicționarele vecinilor, obții acest tablou monstruos: costum național românesc cu numele pieselor exclusiv de împrumut?!

            Pălăria, fiindcă nu au găsit-o nicăieri, au dat-o cu ,,et. nec.”

            Dar culmea cinismului e că autorii DEX-ului nu se sinchisesc să spună despre cioareci, pantalonii dacici strânși pe picior, că au ,,etimologie necunoscută”. Am observat că susținătorii romanizării au frică de lucrurile clare. Metoda comparativa, principiile ferme, găsirea unor echivalente în limbile indoeuropene vechi nu sunt în favoarea romanizării. De aceea în DEX nu veți găsi nici principii ferme, nici metodă, nici criterii științifice. Totul este arbitrar. De aici și masa compactă de etimologii bizare. Asta se vede foarte bine când ne uităm la feluritele etimologii prin care a fost purtat cuvântul ,,cioareci”. Cihac îl considera împrumutat din maghiarul szövelèk ,,țesătură”. Șăineanu îl lua din turcă, čarek ,,cisme orientale”. Capidan din aromână, cioară ,,șireturi pentru picioare”. Observați intenționata încâlceală. Dacă ar fi mers, ca domnul Mihai Vinereanu, pe linia unui radical proto-indo-european, cum fac și alți etimologi serioși de pe alte meridiane, ar fi dat de (s)keu- ,,a acoperi”. Acestui radical i s-a adăugat, în limba veche traco-dacă, sufixul -iko-s, obținându-se keuriko-s. În traco-dacă se zicea k’uriko-s. În străromână ciorecu. Iar în română cioarec(i). Prin geto-daci, cuvântul a ajuns la noi. Metoda urmată de Vinereanu se cheamă comparativ istorică. Și ea chiar îl duce pe cercetător la originea cuvintelor. Spre deosebire de răsfoitorii de dicționare, care vor să ne convingă că cuvintele nu evoluează în decursul a mii de ani, ci sar pârleazul, ca niște găini, de la un vecin la altul. Dar mai ales că au sărit pârleazul de la toți vecinii în limba noastră. Asta te face să pui la îndoială corectitudinea celor de la DEX.

            Până și unealta principală de muncă a țăranului român are denumiri numai de la migratori: de la legionari securea[11], de la slavi toporul[12], de la maghiari barda[13], de la turci baltagul[14].

            Nici pleata[15] nici chica[16] nu-i a lui. Și pe acestea le-a împrumutat de la slavi.

            Da poate nici trupul[17] nu-i al lui? parcă-l aud întrebând pe un cititor inimos.

            Firește că nu. Conform DEX-ului, l-a luat din vechea slavă.

            Dar măcar sufletul[18] îi al lui?

            Ce întrebare dacomanică! Firește, că nu. Conform DEX-ului l-a luat din latină. De la un suflitus cu asterisc, adică el nu există în limba latină, dar răsfoitorii de dicționare presupun că ar fi existat. De ce? Ca să provină din el românescul suflet, pe care ei nu l-au găsit nicăieri.

            Dar măcar capul, creierul, mintea, a munci, a gândi sunt ale lui?

            Nu, nici vorbă. Capul, mintea și creierul i le-au dat legionarii. Iar a munci și a gândi l-au învățat maghiarii.

            Citind etimologiile DEX-ului, ai senzația că te afli în lumea acelor ,,trolls” de pe internet care neagă totul. Cu un cinism și o lipsă de logică demnă de un balamuc, românului i se neagă adevărata identitate. Are în vocabular cuvinte de la toți vecinii și străinii. Numai de la strămoșii săi reali, geto-dacii, nici unul. Îți vine greu să crezi în profesionismul celor ce au alcătuit un asemenea ,,instrument științific”.

            Întrebarea este: ,,Cui folosește el?”

Nota mea: Bulversant acest articol al Iuliei Brânză Mihăileanu! Simplul bun simț este suficient pentru a ne da seama că DEX-ul este o catastrofă științifică, un instrument de menținere a falsului istoric. Cum e posibil ca un popor cu vechimea noastră, cu rădăcini clare în spațiul geto-dac (costumul popular românesc seamănă bine cu cel al dacilor de pe Columna lui Traian), cu tradiții care se pierd în negura timpului, să nu poată păstra nici măcar o denumire geto-dacă din costumul pe care îl poartă de peste 2.000 de ani? Cine ar putea crede așa ceva? În concluzie, putem spune că dicționarul Explicativ al Limbii Române este o mizerie iar faptul că Academia Română îl girează este foarte grav. Ar fi interesant să se facă o cercetare pentru a vedea câți dintre autorii DEX-ului, în ultimul secol și jumătate, au fost români. Din informațiile mele, majoritatea au fost de altă etnie…

Oameni buni, acest articol trebuie să circule, trebuie răspândit pentru ca toți românii să înțeleagă minciuna în care trăiesc. Dați-i Share, trimiteți-l pe e-mail, publicați-l pe blogurile voastre. Măcar atât!!!

Daniel Roxin

---

                [1] Din fondul pre-latin. Cf. MihaiVinereanu, Dicționar Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică, București, Alcor Edimpex, 2009, p. 166.

                [2] Din fondul indo-european. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 188-189.

                [3] Din radicalul proto-indo-european lino, care definește inul. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 431; p. 434.

                [4] Din radicalul proto-indo-european al- ,,a crește”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 74; p. 445.

                [5] Origine traco-dacă. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 230.

                [6] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 155.

                [7] Origine dacică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 843.

                [8] Din fondul prelatin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 798.

                [9] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 398-399.

                [10] Din radicalul proto-indo-european keug’-, koug’- ,,coajă”, înveliș”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 253.

                [11] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 754.

                [12] Din fondul indo-european. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 842.

                [13] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 116.

                [14] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 113.

                [15] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 647.

                [16] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 217.

                [17] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 850.

                [18] Din radicalul proto-indo-european bhel-, bhle- ,,a (se) umfla, sufla”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 796.

Publicat de Daniel Roxin la 18:25

Infernul capitalist

Dacă 
ar fi să ierarhizăm sistemele sociale umane,
comunismul național este superior socialismului național. După acestea
vine capitalismul național, feudalismul național, sclavagismul național.
Oricare din acestea este superior formelor imperialiste de reorganizare
sociale cum sunt Statele Unite ale Americii, Uniunile Europeană, Africană,
Asiatică, OSA.

Imperiile ar fi necesare numai dacă
ne-ar ataca ființele extraterestre cărora am auzit că li se închină acum și șefii creștinilor catolici, papa de la Roma...

Nationalul
are prioritate față de internațional și internaționalul față de mondial. 
Mondialismul comunist este mai rău decît internaționalismul comunist și acesta este mai rău decât naționalismul comunist.
Naționalismul comunist este mai rău decât poporanismul comunist.

A fi comunist național sau a fi naționalist comunist nu este rău decât în raport cu a fi poporanist național sau naționalist poporanist. Țin să precizez că naționalismul nu este atît de bun cum vrea agentura
antiromânească să se creadă. 

Totuși a fi naționalist înseamnă (așa cum
marele Ivan Vissarionovici Stalin a spus în mod științific), a fi impur ca neam. Așa se și poate explica proliferarea grupurilor naționaliste.
Ele sunt premergătoare grupurilor internaționaliste deoarece orice grup naționalist este adeptul cuprinderii mai multor popoare într-o
colectivitate definită pe un teritoriu. Poporanismul este mult mai natural dar mai natural decât poporanismul este uniunea tribală.
Neajunsul actual însă este că capitaliștii au șters prin
pseudoprogresele lor originalitatea de neam care este mai pură decît de trib.

Pentru salvarea unui popor 
orice organizare colectivistă este superioară organizării capitaliste deoarece organizarea capitalistă generează spargerea coeziunii neamurilor și a originalității lor stricând ordinea naturală a lumii. Și contra societății mai faci ceva dar contra Naturii dacă ai mișcat, riscul este aproape extrem.

Cui folosește eterogenitatea
unei colectivități umane? 

Străinilor distrugători și trădătorilor
interni. Prin urmare este mai onorabil să fii național-comunist decât să fii trădător capitalist. Și mai onorabil ar fi să fii poporan-comunist dar și așa este oarecum compromițător datorită perversiunii propagandei deșănțate practicate de capitaliști la toate televiziunile-bordel unde
foarte ușor s-ar coînfunda în mod rușinos capitalist adevărul cu minciuna.

Pe de altă parte 
regruparea populațiilor pe criterii atât de naturale cum este neamul ar fi cu două tăișuri pentru că neamurile sunt în anumite cazuri mai vulnerabile decât popoarele și popoarele mai vulnerabile decît națiunile și acestea decît uniunile internaționale. Dacă mai punem și ipoteza păpească cu ființele extratereștre care vin în chip de zei ca să reducem la minimum vulnerabilitatea atunci ar trebui să admitem pe timpul agresiunii extraterestre conduse din SUA, o organizație mondială de orice natură ar fi ea, fie comunistă, socialistă, capitalistă, feudală,sclavagistă.

Nu știu dacă înțelegeți că 
nu avem scăpare din iadul capitalist actual:
orice ai face tot o încasezi. Este culmea perversiunii sociale!

Totuși
recomand celor înclinați către înțelepciune să reculeze și să reflecteze sinceri. Pericolul de care se feresc capitaliștii este timpul de reculegere pentru popor: atunci este posibilă înțelepciunea. Ferească Iehova să se întâmple așa ceva!

După cum se poate vedea:
dracul este mai deștept decât dumnezeu și de aceea
și-a pierdut lumea încrederea în zei în special în ce iudaici cum este Iahve și Iisus dân Năzăret. 

Lumea... 
începe să semene cu iadul.

Romanian Philosophy: CEZAR MITITELU (1945 – 1999)

Romanian Philosophy: CEZAR MITITELU (1945 – 1999)Salvaţi ca postare nefinalizată

Criteriul evaluării religioșilor români

Analiza locului și rolului grupurilor religioase în România actuală trebuie făcută  prin considerații multilaterale. În măsura în care oamenii religioși salvează poporul român ei trebuie să fie sprijiniți. În măsura în care oamenii religioși acționează împotriva poporului român trebuie să fie pedepsiți. Acestea sunt criteriile evaluării celor religioși. Sub masca mincinoasă nu poate să se ascundă ceva bun. În prezența crescândă a religioșilor au loc cele mai odioase crime împotriva etnicilor români care din această cauză tind să devină o minoritate.

Indiferent de credință relele sistemului social capitalist se manifestă în deplină libertate: proxenetism, furturi, înșelăciuni, prostituție, subminare economică, trădare, omucidere în toate variantele, denaturare biologică, corupere, substituirea valorilor umane cu nonvalori și multe altele.

Aparent există o luptă a agenturilor occidentale împotriva religioșilor principali adică împotriva ortodocșilor. Este o iluzie convertită de ortodocși pentru a-și apăra privilegiile lor de grup parazitar. Atâta vreme cât baza materială a grupurilor religioase nu este periclitată aceste grupuri nu acționează. Aceasta este dovada inautenticității umane. De exemplu ortodoxul este frate bun cu capitalistul de la cel primitiv până la cel monopolist statal neînpeidicând nici spolierea poporului, nici legiuirea antiromânească, nici extincția neamului românesc, nici spurcarea valorilor culturii noastre . Ați văzut vreun exemplar al bisericii ortodoxe să lupte împotriva  sărăcirii și izolării băieților și fetelor române pentru a nu se căsători? Ați văzut vreun ortodox condamnat pentru că s-a opus legii pruncuciderii? Ați văzut vreun ortodox sacrificându-se pentru apărarea  dreptății în tribunalele capitaliste? Categoriile de fapte semnificative pentru patriotism se pot multiplica dar este inutil; semnele sunt vizibile dar nebunii nu le văd. Nu-i nimic; și moartea este bună pentru că pune capăt și răului și binelui.

Câți copii puteau face fetele sărăcite în mânâstiri? Câți copii au salvat de la moarte credincioșii ortodocși? A executat închisoare vreun ortodox pentru apărarea nevinovaților copii? Ortodocșii și-au iubit aproapele ca pe banii din buzunar sau ca pe ei înșiși? Au făcut popii ortodocși propagandă pentru apărarea României atunci când am fost introduși în uniunea bruxeleză  și în pactul Atlanticului de Nord în mod fraudulos ?

În general creștinismul este comunist, mondialist și favorabil imperialismului capitalist monopolist comunizant. Întotdeauna impostorii au fost cei mai mari lingăi și paraziți. Avem cel mai apropiat exemplu istoric PCR care chipurile avea  4.000.000 de comuniști care au dispărut brusc la lovitura din 1989 apărând sub forma creștinilor, capitaliștilor, fasciștilor și culmea culmilor ca anticomuniști.

Poporul român cunoaște impostura tuturor acestor lichele metamorfozate în întruchipări pe care vremurile și puterile le permit acum și de aceea este descumpănit căci nu mai vede oameni structurați, serioși, responsabili.

Este pericol mare în ortodoxime: nu mai poate fi paralizat poporul cu iluziile dumnezeiești.